Mirela Loșniță
Vechimea în muncă și stagiul de cotizare sunt stabilite în sistemul public de pensii printr-o procedură tehnică unitară, aplicată de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Metoda are la bază transformarea zilelor efectiv lucrate în zile calendaristice și este utilizată fără întrerupere încă din anul 2001. Această procedură a fost menținută și după intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2023, fără a modifica drepturile deja dobândite de asigurați și pensionari.
Ce se ia în calcul la pensie în 2026
Potrivit legislației în vigoare, vechimea în muncă se stabilește exclusiv pe baza perioadelor pentru care au fost datorate și achitate contribuții de asigurări sociale. Nu contează denumirea funcției sau tipul contractului, ci existența contribuțiilor plătite. Zilele lucrate sunt raportate la numărul de zile lucrătoare din fiecare lună și sunt transformate proporțional în zile calendaristice. Ulterior, aceste zile sunt cumulate și exprimate în ani, luni și zile de stagiu de cotizare.
Conform articolului 42 din Legea nr. 360/2023, stagiul de cotizare realizat de asigurați, precum și perioadele asimilate, se exprimă exclusiv în ani, luni și zile calendaristice, principiu aplicat unitar la nivel național.
Clarificările CNPP privind Ordinul nr. 342/2025
Casa Națională de Pensii Publice a transmis că Ordinul nr. 342 din 5 iunie 2025 are un caracter strict tehnic și a fost emis pentru a corela prevederile Legii nr. 360/2023 cu normele de aplicare. Potrivit CNPP, ordinul nu aduce modificări de fond și nu schimbă modul de calcul utilizat până în prezent.
Reprezentanții instituției precizează că atât Legea nr. 19/2000, cât și Legea nr. 263/2010 au prevăzut expres faptul că stagiul de cotizare se determină și se exprimă în zile calendaristice, principiu menținut integral și de noua lege a pensiilor. Procedura actuală nu afectează drepturile realizate anterior, iar stagiul de cotizare poate fi confirmat, la cerere, prin adeverință emisă de CNPP sau de casele teritoriale de pensii, inclusiv în format electronic.
Transformarea zilelor lucrătoare în zile calendaristice se face la nivel lunar. Pentru perioadele lucrate în condiții normale, stagiul lunar se determină printr-o formulă matematică ce raportează numărul de zile lucrate la numărul total de zile lucrătoare și calendaristice ale lunii respective.
Rezultatul obținut este rotunjit matematic la cinci zecimale. La nivelul fiecărei luni se aplică însă și o plafonare importantă: suma zilelor de stagiu realizate în condiții normale, speciale, deosebite sau aferente perioadelor de șomaj și prestații sociale nu poate depăși numărul de zile calendaristice ale lunii respective. Dacă acest prag este depășit, stagiul lunar este plafonat automat.
Calculul stagiului anual
Pentru stabilirea stagiului anual, se determină mai întâi numărul mediu lunar de zile calendaristice aferent anului respectiv. Acesta se obține prin raportarea numărului total de zile calendaristice din lunile cu stagiu la numărul de luni în care persoana a realizat stagiu de cotizare.
Valoarea rezultată se rotunjește la cinci zecimale. Numărul total de zile calendaristice realizate într-un an se obține prin însumarea stagiilor lunare, iar transformarea acestora în luni și zile de stagiu se face prin raportarea la numărul mediu lunar de zile calendaristice. Zilele rămase se calculează ca diferență între totalul zilelor calendaristice și produsul dintre numărul de luni întregi și valoarea medie lunară.
După determinarea stagiului total de cotizare, exprimat în ani, luni și zile, se calculează punctajul anual și numărul total de puncte realizate de asigurat. Cuantumul pensiei se stabilește prin înmulțirea acestui număr total de puncte cu valoarea punctului de referință.
Pentru anul 2026, valoarea punctului de referință este de 81 de lei, conform Legii nr. 360/2023. Începând cu anii următori, această valoare se majorează anual, în luna ianuarie, cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, pe baza indicatorilor definitivi cunoscuți în anul precedent.
