România a fost zguduită din nou de un cutremur, luni dimineață, 19 ianuarie 2026. Seismul s-a produs în zona seismică Vrancea și a fost resimțit în mai multe orașe din țară, potrivit informațiilor oficiale transmise de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). Deși magnitudinea a fost una redusă, evenimentul a atras atenția populației, mai ales în contextul activității seismice recente din această regiune.
A fost cutremur în România luni dimineața. Unde s-a resimțit seismul
Cutremurul a avut loc la ora 09:31:03, ora locală a României, la o adâncime considerabilă, de 100,1 kilometri. Specialiștii INFP au precizat că a fost vorba despre un seism slab, cu magnitudinea ml 3.0 pe scara Richter. Chiar și așa, adâncimea mare la care s-a produs a făcut ca mișcarea telurică să fie percepută de unii locuitori din zonele apropiate epicentrului.
Potrivit comunicatului oficial, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: la 28 de kilometri nord-vest de Focșani, 73 de kilometri nord de Buzău, 78 de kilometri sud-vest de Bârlad, 83 de kilometri est de Sfântu-Gheorghe, 83 de kilometri sud de Bacău și 98 de kilometri est de Brașov. În aceste localități și în zonele învecinate, mai multe persoane au raportat că au simțit o ușoară vibrație sau o mișcare scurtă, specifică seismelor de adâncime din Vrancea.
„În ziua de 19 ianuarie 2026, la ora 09:31:03 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Vrancea, un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.0, la adâncimea de 100.1 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 28 km NV de Focșani, 73 km N de Buzău, 78 km SV de Bârlad, 83 km E de Sfântu-Gheorghe, 83 km S de Bacău, 98 km E de Brașov”, a transmis INFP.
Zona seismică Vrancea este recunoscută drept cea mai activă din România și una dintre cele mai importante din Europa de Est. Cutremurele produse aici au, de regulă, focare la mare adâncime, ceea ce face ca ele să fie resimțite pe suprafețe extinse, chiar și la sute de kilometri distanță de epicentru. Specialiștii explică faptul că acest tip de seisme este caracteristic structurii geologice a regiunii și nu poate fi asociat direct cu activitatea tectonică de mică adâncime întâlnită în alte zone ale lumii.
Seismul de luni dimineață vine după o serie de alte cutremure înregistrate recent în aceeași zonă. Doar cu două zile înainte, sâmbătă, 17 ianuarie 2026, România a fost afectată de două seisme slabe, ambele produse în zona seismică Vrancea, la adâncimi diferite.
Primul cutremur din data de 17 ianuarie a fost înregistrat la ora 15:27:05 și a avut o magnitudine de 2.2 pe scara Richter, la o adâncime de 68,5 kilometri. Conform INFP, acest seism a avut loc în apropierea mai multor orașe importante din regiune, fiind localizat la 33 de kilometri nord-vest de Focșani, 78 de kilometri nord de Buzău, 78 de kilometri sud-vest de Bârlad, 79 de kilometri est de Sfântu-Gheorghe, 79 de kilometri sud de Bacău și 96 de kilometri est de Brașov.
Al doilea cutremur din aceeași zi s-a produs la ora 16:44:58, având o magnitudine de 2.6 și o adâncime de 78,3 kilometri. Epicentrul a fost localizat în apropierea orașelor 54 de kilometri est de Sfântu-Gheorghe, 56 de kilometri vest de Focșani, 67 de kilometri est de Brașov, 71 de kilometri nord-vest de Buzău, 94 de kilometri nord de Ploiești și 98 de kilometri sud de Bacău.
„În ziua de 17 ianuarie 2026, la ora 16:44:58 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Vrancea, un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.6, la adâncimea de 78.3 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 54 km E de Sfântu-Gheorghe, 56 km V de Focșani, 67 km E de Brașov, 71 km NV de Buzău, 94 km N de Ploiești, 98 km S de Bacău”, a precizat INFP.
Ce spun specialiștii
Totodată, specialiștii au confirmat și datele privind primul seism din acea zi. „În ziua de 17 ianuarie 2026, la ora 15:27:05 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Vrancea, un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.2, la adâncimea de 68.5 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 33 km NV de Focșani, 78 km N de Buzău, 78 km SV de Bârlad, 79 km E de Sfântu-Gheorghe, 79 km S de Bacău, 96 km E de Brașov”, se arată în comunicatul INFP.
În ultimele luni, zona Vrancea a înregistrat o activitate seismică constantă, cu mai multe cutremure de mică intensitate. Deși aceste seisme nu produc pagube și nu pun în pericol populația, ele sunt atent monitorizate de specialiști. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului subliniază că astfel de cutremure sunt normale pentru această regiune și nu indică, în mod direct, iminența unui seism major.
Cu toate acestea, fiecare mișcare telurică readuce în discuție vulnerabilitatea României în fața unui cutremur puternic. Zona Vrancea este responsabilă pentru cele mai devastatoare seisme din istoria modernă a țării, iar amintirea cutremurelor majore rămâne vie în memoria colectivă. Tocmai de aceea, orice anunț legat de activitatea seismică este urmărit cu atenție de public.
Specialiștii atrag atenția că nu există, în prezent, metode prin care să se poată prezice cu exactitate momentul producerii unui cutremur major. Monitorizarea continuă a activității seismice are rolul de a oferi date științifice precise și de a ajuta la înțelegerea fenomenelor geologice, nu de a anticipa evenimentele viitoare.
În acest context, autoritățile reamintesc importanța măsurilor de prevenție și a informării corecte a populației. Chiar dacă seismele recente au avut magnitudini reduse, România rămâne o țară cu risc seismic ridicat, iar pregătirea individuală și colectivă este esențială.
Cutremurul produs luni, 19 ianuarie 2026, nu a provocat pagube materiale și nu au fost raportate victime. Cu toate acestea, el se adaugă unei serii de evenimente seismice care confirmă faptul că zona Vrancea este activă și continuă să genereze mișcări tectonice la intervale regulate.
INFP va continua să monitorizeze atent situația și să informeze publicul în timp real cu privire la orice nou eveniment seismic. Pentru moment, specialiștii subliniază că nu există motive de panică, dar recomandă populației să rămână informată și să respecte regulile de siguranță în cazul producerii unui cutremur mai puternic.






















