În România, mii de pensionari ajung să trăiască la limita subzistenței, deși au muncit aproape o viață întreagă. Pentru mulți dintre ei, pensia minimă nu este o alegere, ci rezultatul unor ani în care fie au fost plătiți cu salariul minim pe economie, fie nu le-au fost trecute toate veniturile și orele de muncă în documentele oficiale. Alții au lucrat suplimentar, însă angajatorii nu au raportat complet contribuțiile. Astăzi, toate aceste lipsuri se văd clar în talonul de pensie.
Presiunea este cu atât mai mare cu cât costul vieții a crescut accelerat. Prețurile la alimente, facturile și noile taxe apasă tot mai greu asupra vârstnicilor, care spun că abia mai reușesc să se descurce de la o lună la alta. Specialiștii estimează că, pentru un trai decent, un pensionar ar avea nevoie de un venit de peste 3.800 de lei lunar. În realitate, doar aproximativ 1.500.000 de persoane ating acest prag, în timp ce restul sunt nevoiți să supraviețuiască cu mult mai puțin.
Pensia minimă și condițiile de acordare
În prezent, pensia minimă garantată este de 1.281 de lei. Pentru a primi această sumă, este necesară îndeplinirea vârstei standard de pensionare și un stagiu minim de cotizare de 15 ani. Paradoxal, mulți dintre cei care au muncit mult peste acest prag nu reușesc să obțină o pensie semnificativ mai mare, ceea ce alimentează frustrarea și sentimentul de nedreptate în rândul pensionarilor.
Situațiile concrete arată cât de mare este discrepanța dintre anii munciți și veniturile primite la bătrânețe. Un pensionar care a lucrat aproape 27 de ani a descoperit, cu surprindere, că pensia sa este tot de 1.281 de lei, deși a beneficiat și de punctul de stabilitate. Motivul este salariul minim pe care l-a avut și lipsa unor ore trecute oficial în contract.
„Aveam salariul minim de 500 de lei, dar totuși să ies cu o pensie de 1.281 de lei? Alții care muncesc doar 15 ani (contribuția pentru pensia minimă) iau tot 1.281 de lei. E drept?”, spune el cu amărăciune, potrivit CANCAN.ro.
Teoretic, pensionarul ar putea solicita o recalculare a pensiei, însă procedura presupune un nou termen de așteptare, de până la un an. Pentru mulți vârstnici, acest lucru înseamnă încă luni întregi de incertitudine.
Regrete după o viață de muncă
Nemulțumirea este împărtășită și de alți pensionari, care ajung să se întrebe dacă anii suplimentari de muncă au meritat efortul. O femeie recunoaște că regretă că a lucrat atât de mult, având în vedere suma modestă pe care o primește acum.
„Mă întreb, oare nu era mai bine să muncesc minimul impus, de 15 ani, și să iau o pensie de 1.281 de lei? Am muncit 35 de ani și voi lua 2.000 de lei”, precizează ea.
Un alt vârstnic povestește că întreaga carieră a fost plătit cu salariul minim pe economie, iar acest lucru se reflectă direct în pensia actuală. După aproape 38 de ani de muncă, venitul lunar rămâne modest.
„Am fost plătit cu salariul minim pe economie toată viața”, precizează el, explicând că după 37 de ani și 10 luni de contribuție primește doar 1.930 de lei.
Situații similare sunt întâlnite frecvent. Un alt pensionar, cu aproape patru decenii de contribuții, spune că pensia sa nici măcar nu ajunge la 1.800 de lei.
„Eu am 39 de ani și câteva luni de contribuție și am o pensie de nici 1.800 lei”, vine replica altuia.






















