Georgescu Dragos
Harta administrativă a României, neschimbată în linii mari de peste cinci decenii, ar putea fi redesenată. După ce a vorbit în ultimele săptămâni despre comasarea comunelor mici, PSD anunță că reforma pe care o pregătește ar putea viza și județele. Una dintre variantele discutate pornește de la modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar. Social-democrații spun însă că numărul final al județelor nu a fost stabilit și ar putea fi oriunde între 12 și 22.
Proiectul care se pregătește în România: dispar zeci de județe și baroni locali
Iată ce s-a anunțat, ce variante sunt în discuție și ce spun celelalte partide.
Benea: fără județe, reforma nu are sens
Anunțul a fost făcut de Dragoș Benea, europarlamentar și vicepreședinte al PSD, care coordonează grupul de lucru al partidului pentru reforma administrativ-teritorială.
Benea a spus că reorganizarea nu ar trebui să se limiteze la comunele și orașele mici, ci să atingă și structura județelor. În opinia lui, fără o reconfigurare a județelor, reforma ar fi incompletă: „degeaba ne-am apucat”, a spus el. Social-democratul a promis că, atât timp cât coordonează grupul de lucru, tema județelor va fi abordată.
Vicepreședintele PSD a explicat că a studiat modele de reorganizare din mai multe țări europene: Danemarca, unde există comune de aproximativ 15.000 de locuitori, Estonia, Letonia și Polonia. În cazul Poloniei, a amintit că numărul voievodatelor, echivalentul regiunilor, a scăzut de la 49 la 16. Benea a dat ca exemplu și Republica Moldova, care, spune el, a fost mai curajoasă decât România în acest domeniu.
Cea mai discutată idee din declarațiile lui Benea este folosirea, ca punct de plecare, a organizării sistemului judiciar. În România funcționează în prezent 15 Curți de Apel, fiecare acoperind mai multe județe.
Benea a precizat că modelul a funcționat eficient în justiție și că rămâne de văzut dacă ceva similar ar fi potrivit și pentru administrația locală. El a subliniat însă că 15 Curți de Apel nu înseamnă automat 15 județe. A refuzat să avanseze o cifră: rezultatul ar putea fi 15, 18, 20, 22 sau chiar 12 județe, în funcție de indicatorii care vor fi analizați.
Pentru comparație, România are în prezent 41 de județe, la care se adaugă municipiul București. Actuala împărțire datează, în mare, din reforma din 1968. Orice reducere semnificativă a numărului de județe ar fi cea mai mare schimbare a hărții administrative din ultima jumătate de secol. Astfel, vor dispărea județe ca Buzău, Teleroman, Vâlcea iar baroni locali ca Marcel Ciolacu sau alții care conduc aceste zone de mulți vor dispărea din funcție.
Comune sub 3.000 de locuitori și orașe care nu mai sunt orașe
Declarațiile despre județe vin după ce PSD a prezentat mai multe scenarii pentru reorganizarea localităților mici. Unul dintre ele prevede comasarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori și a orașelor care nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori.
Potrivit lui Benea, peste 55% dintre orașele din România nu mai îndeplinesc criteriul demografic pentru statutul de oraș, deși au în continuare administrație urbană. Practic, spune el, multe dintre ele sunt comune cu titlu de oraș.
Ca exemplu, europarlamentarul a dat chiar județul său, Bacău. Stațiunea Slănic Moldova, cu o populație redusă, se învecinează cu orașul Târgu Ocna, iar Benea a sugerat că cele două ar putea deveni la final un singur oraș, Târgu Ocna.
Potrivit unei analize publicate anterior de EVZ, comasarea ar putea viza 429 de comune, cele mai multe conduse de primari PSD. Asta arată că reforma ar afecta direct și baza politică a partidului care o propune. Presa a relatat deja nemulțumirea unor primari, inclusiv a unui edil PSD din Argeș supărat că partidul vrea să-i comaseze comuna.
Ce spun celelalte partide
Reforma administrativă este discutată de mai mulți ani, dar partidele au abordări diferite.
PNL și USR au cerut, la jumătatea lui octombrie, înființarea unei comisii parlamentare speciale pentru reforma administrativ-teritorială. Liderii celor două grupuri parlamentare au transmis o solicitare în acest sens Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului. Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a spus că o astfel de comisie trebuie să pregătească terenul pentru ca reforma să poată fi aplicată, realist, începând cu 2032.
USR a depus anterior în Parlament un pachet legislativ care prevede, între altele, reducerea numărului de județe, reorganizarea Bucureștiului și praguri minime de 20.000 de locuitori pentru orașe și 3.000 pentru comune. USR a criticat totodată unele variante de comasare puse în discuție de PSD, considerându-le insuficiente.
Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a spus că reforma administrativ-teritorială este o idee cu care orice om rațional rezonează pozitiv. El a amintit că multe comune nu își pot acoperi nici măcar cheltuielile de funcționare ale primăriei. A insistat însă ca reforma să fie făcută serios, nu pe repede înainte.
UDMR are cea mai prudentă poziție. Vicepremierul Tánczos Barna a spus că formațiunea susține reorganizarea administrativ-teritorială, inclusiv comasarea unor comune, pentru reducerea cheltuielilor, dar cu anumite condiții. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a avertizat însă că o comasare forțată ar putea fi antidemocratică. El a explicat că UDMR are în jur de 200 de primării, dintre care 30–40 sunt în zone afectate de depopulare și fragmentare geografică, astfel încât partidul ar fi printre cele mai afectate de o astfel de reformă. Csoma a invocat și tratatele internaționale care cer ca la orice reformă administrativă să se țină cont de poziția minorităților naționale.
De ce se discută reforma acum
Susținătorii reorganizării invocă mai multe argumente:
Costurile administrației. Multe comune mici își cheltuiesc aproape tot bugetul pe salariile din primărie și nu mai au bani pentru investiții sau servicii publice.
Depopularea. Numeroase localități au pierdut o mare parte din locuitori în ultimele decenii, din cauza migrației și a scăderii natalității.
Accesul la fonduri. Unitățile administrative mai mari ar avea, teoretic, mai multă capacitate să atragă fonduri europene și să implementeze proiecte.
Presiunea bugetară. Într-o perioadă de deficit ridicat, reducerea cheltuielilor administrației este pe agenda tuturor partidelor.
Ce argumente aduc criticii
Opozanții unei reforme rapide sau impuse au și ei argumente:
Distanța față de servicii. Comasarea ar putea îndepărta primăria și unele servicii publice de oamenii din satele izolate.
Identitatea locală. Multe comunități țin la numele și la statutul localității lor, iar o comasare forțată ar putea genera nemulțumiri.
Drepturile minorităților. În zonele cu populație maghiară, reorganizarea ar putea schimba echilibrele etnice din unele unități administrative.
Calendarul. Reforma ar presupune modificarea mai multor legi, iar în cazul județelor ar putea necesita și schimbări mai profunde, cu dezbateri ample.
Ce urmează
Deocamdată, nimic nu este decis. PSD lucrează la propriul proiect prin grupul coordonat de Dragoș Benea, PNL și USR cer o comisie parlamentară, iar UDMR pune condiții. Numărul județelor, pragurile de populație pentru comune și orașe și calendarul aplicării rămân deschise.
Un lucru pare însă clar: după decenii în care a fost amânată, reforma administrativ-teritorială a revenit în centrul dezbaterii politice. Dacă va fi adoptată, harta României cu care au crescut generații întregi ar putea arăta foarte diferit în anii următori.
