Grigore Madalina
Prețurile aurului și argintului au înregistrat o corecție severă la începutul acestei săptămâni, după ce, în zilele anterioare, cotațiile atinseseră niveluri istorice pe fondul incertitudinilor geopolitice și al apetitului pentru active considerate de refugiu. Scăderea a fost accelerată de reacțiile piețelor la evoluțiile din politica monetară a Statelor Unite și de întărirea dolarului.
Aurul spot a coborât cu peste 9%, ajungând la aproximativ 4.403 dolari uncia, în timp ce argintul a pierdut în jur de 15%, scăzând sub pragul de 72 de dolari uncia, potrivit datelor citate de presa internațională. Corecția a venit după o perioadă de creșteri rapide, alimentate de tensiunile globale și de plasamentele masive în metale prețioase.
În Asia, unde tranzacțiile au marcat începutul scăderilor, investitorii au început să marcheze profiturile după raliul puternic din ianuarie. Piețele au reacționat, de asemenea, la semnalele privind politica monetară din SUA, în contextul în care discuțiile despre viitorul conducerii Rezervei Federale au influențat cursul dolarului.
Analiștii au indicat drept factor declanșator al vânzărilor masive informațiile legate de posibila numire a lui Kevin Warsh în fruntea Rezervei Federale, anunț susținut public de Donald Trump. Piețele au interpretat această variantă ca fiind favorabilă unei politici monetare mai stricte, ceea ce a dus la aprecierea dolarului și la presiune suplimentară asupra metalelor prețioase.
„Catalizatorul clar al vânzărilor masive de vineri a fost știrea că Kevin Warsh ar putea prelua conducerea Fed”, au explicat analiștii de la Deutsche Bank, subliniind impactul imediat asupra cotațiilor.
Pe fondul aprecierii dolarului cu aproximativ 1% față de un coș de valute, aurul a consemnat cea mai abruptă scădere într-o singură zi din 1983, iar argintul a pierdut până la 27% față de maximele recente. Corecțiile nu s-au limitat doar la metalele prețioase. Bursele asiatice au închis în scădere, indicele Kospi din Coreea de Sud pierzând peste 5%, iar Hang Seng din Hong Kong aproximativ 3%. Nikkei 225 din Japonia a coborât, la rândul său, cu peste 1%.
Și pe piața energiei au fost consemnate scăderi. Prețul petrolului a pierdut peste 5%, pe fondul deciziilor marilor producători de a menține nivelurile actuale de producție și al tensiunilor persistente din relațiile internaționale. Întărirea dolarului a pus presiune suplimentară pe cotațiile petrolului, care este tranzacționat în moneda americană.
În pofida corecției recente, metalele prețioase au avut un an spectaculos în 2025. Aurul a înregistrat cea mai mare creștere anuală din 1979, pe fondul temerilor legate de tarifele comerciale, riscurile geopolitice și evaluările ridicate ale acțiunilor din sectorul tehnologic. La finalul lunii ianuarie, aurul atinsese un vârf de peste 5.500 de dolari uncia, iar argintul urcase la peste 120 de dolari uncia.
Analiștii de pe Wall Street estimează că Rezerva Federală ar putea reduce dobânzile de cel puțin două ori în 2026, scenariu care, în mod tradițional, favorizează aurul. Metalul prețios este perceput drept o investiție atractivă în perioadele cu dobânzi scăzute, mai ales în contextul ofertei limitate. Potrivit World Gold Council, aproximativ 216.265 de tone de aur au fost extrase vreodată la nivel global.
Cu toate acestea, experții avertizează că volatilitatea va rămâne ridicată. „Una dintre explicațiile probabile pentru scăderile puternice din ultimele zile este faptul că prețurile metalelor prețioase au crescut prea rapid în săptămâna precedentă”, a declarat Mark Matthews, șeful departamentului de cercetare pentru Asia la Julius Baer, pentru Reuters.
