Loredana Ionescu
Începând cu luna februarie 2026, regulile privind plata concediilor medicale s-au schimbat radical pentru angajații din România. Prima zi de concediu medical nu mai este plătită, indiferent de motivul medical. Măsura, justificată de autorități ca un instrument de combatere a concediilor medicale fictive, are un impact direct asupra veniturilor lunare ale salariaților și aduce, potrivit estimărilor oficiale, economii de aproape un miliard de lei anual la bugetul de stat.
Câți bani pierde un angajat cu salariu minim
Cei mai afectați de această modificare sunt angajații plătiți cu salariul minim pe economie, pentru care fiecare zi nelucrată contează semnificativ în bugetul personal. Pierderea este resimțită imediat, mai ales în cazul concediilor medicale scurte.
Pentru un concediu medical de mai puțin de o săptămână, un angajat cu salariu minim pierde aproximativ 60 de lei, sumă corespunzătoare primei zile neplătite. Dacă perioada de repaus medical depășește două săptămâni, pierderea ajunge la aproape 80 de lei.
Diferențele apar din modul de calcul al indemnizației medicale, care nu se aplică din prima zi. Plata începe abia din a doua zi și este procentuală, în funcție de durata concediului. Astfel, pentru concediile scurte, procentul aplicat este mai mic, iar impactul financiar este mai vizibil.
Cum se aplică noile procente de plată
Conform regulilor în vigoare din februarie 2026, concediul medical este remunerat astfel:
– pentru concedii medicale mai scurte de o săptămână, indemnizația este de 55% din salariu, prima zi fiind neplătită;
– pentru concedii de până la două săptămâni, indemnizația ajunge la 65% din salariu;
– pentru concedii medicale mai lungi de două săptămâni, plata este de 75% din salariu.
Această structură face ca pierderea să fie resimțită diferit, în funcție de durata concediului și de nivelul venitului.
Impactul asupra angajaților cu salarii medii și mari
Pe măsură ce venitul crește, și pierderea aferentă primei zile de concediu medical devine mai mare. Pentru un angajat cu un salariu mediu, prima zi neplătită poate însemna o pierdere de aproximativ 150 de lei în cazul unui concediu medical scurt, iar pentru perioade mai lungi de 14 zile, suma poate ajunge la aproape 200 de lei.
În cazul veniturilor ridicate, impactul este și mai evident. Un angajat cu un venit net de 10.000 de lei pierde între 267 și 360 de lei doar pentru prima zi de concediu medical, în funcție de durata repausului prescris de medic.
Cine mai este afectat de noile reguli
Măsura nu îi vizează doar pe angajații care se îmbolnăvesc ocazional. Sunt afectate și mamele care intră în concediu prenatal sau postnatal, precum și persoanele care suferă de boli cronice și care au nevoie de concedii medicale repetate.
Ministerul Sănătății a anunțat că lucrează la o ordonanță care să introducă excepții pentru pacienții cronici cu istoric medical complex, însă până la adoptarea unor astfel de scutiri, regula primei zile neplătite se aplică tuturor angajaților.
Motivul oficial al deciziei
Guvernul susține că măsura a fost adoptată pentru a reduce abuzurile legate de concediile medicale acordate fără justificare reală. Autoritățile afirmă că numărul mare de concedii medicale pe termen scurt a generat presiuni semnificative asupra bugetului de stat.
Pe lângă scopul declarat de descurajare a concediilor fictive, efectul concret este economisirea unei sume considerabile. Estimările indică un impact bugetar de până la un miliard de lei anual, în contextul în care măsuri similare au fost aplicate și în august 2025, când au fost reduse indemnizațiile pentru afecțiuni considerate uzuale.
Ce trebuie să știe angajații
În noul context legislativ, angajații sunt nevoiți să fie mult mai atenți la durata concediilor medicale și la modul în care acestea influențează venitul lunar. Pierderea primei zile neplătite este cu atât mai vizibilă în cazul salariilor mari sau al concediilor medicale acordate în perioade sensibile, precum cele prenatale sau postnatale.
Pentru mulți salariați, schimbarea vine ca o presiune suplimentară asupra bugetului personal, mai ales într-o perioadă în care costurile de trai sunt în creștere, iar veniturile nu țin pasul cu inflația.
Sursa foto: Arhivă
