Loredana Ionescu
Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a transmis vineri, 6 februarie, un mesaj ferm adresat premierului Ilie Bolojan, la scurt timp după ce acesta a sugerat public că așteaptă o decizie rapidă a Curtea Constituțională a României în privința celui de-al doilea proiect privind pensiile magistraților, după patru amânări consecutive.
Curtea Supremă își exprimă „îngrijorarea serioasă” față de conținutul și semnificația scrisorii trimise de premier președintei CCR, Simina Tănăsescu, în care Ilie Bolojan a avertizat că România riscă să piardă 231 de milioane de euro din fonduri europene, în cazul unei decizii nefavorabile privind constituționalitatea legii.
ÎCCJ: avertismentul privind fondurile europene este problematic
În poziția oficială transmisă public, Înalta Curte susține că asocierea directă dintre o eventuală decizie de neconstituționalitate și pierderea fondurilor europene reprezintă o abordare incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat.
Potrivit Curții Supreme, avertizarea explicită privind pierderea banilor și solicitarea implicită ca CCR să țină cont de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională pot fi interpretate drept o ingerință în activitatea unei autorități jurisdicționale.
„În exercitarea atribuțiilor constituționale ce revin Înaltei Curți de Casație și Justiție și în considerarea rolului fundamental al justiției într-un stat de drept, exprimăm îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii pe care ați adresat-o președintei Curții Constituționale a României la data de 6 februarie 2026. Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”, susține Înalta Curte de Casație.
Legătura dintre PNRR și legea pensiilor, contestată juridic
Instituția condusă de Lia Savonea mai afirmă că teza potrivit căreia declararea ca neconstituțională a legii privind pensiile magistraților ar duce automat la pierderea fondurilor din PNRR nu este corectă din punct de vedere juridic.
Conform Înaltei Curți, condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu ar fi fost deja abordate prin legislație adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege aflat în prezent în control de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil.
Totodată, Curtea subliniază că invocarea articolului 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei instanțe constituționale.
„Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil. Curtea Constituțională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. Invocarea art. 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia”, mai susține Curtea Supremă.
Apel la reținere în mesajele publice
În finalul poziției oficiale, Înalta Curte îi solicită premierului ca, pe viitor, să evite formulări și mesaje care ar putea fi percepute ca tentative de influențare a activității autorităților jurisdicționale, avertizând că astfel de demersuri pot afecta grav credibilitatea instituțiilor statului și încrederea publicului în funcționarea democratică a acestora.
Reacția vine în contextul în care Ilie Bolojan a transmis vineri o scrisoare către CCR, în care a informat oficial că, potrivit Comisiei Europene, Jalonul 215 privind pensiile speciale este considerat neîndeplinit, iar România riscă pierderea a 231 de milioane de euro din PNRR. Fără a formula explicit o solicitare, premierul a lăsat de înțeles că așteaptă urgentarea verdictului Curții Constituționale, după patru amânări succesive.
Lia Savonea conduce Înalta Curte de Casație și Justiție din vara anului 2025, mandatul său fiind marcat de-a lungul timpului de decizii intens dezbătute în spațiul public, care au generat controverse și reacții puternice în societate.
Sursa foto: Arhivă
