Grigore Madalina
Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți, în Parlament, că susține introducerea unei reguli care să oblige absolvenții facultăților de Medicină de stat să profeseze în România pentru o perioadă minimă de timp după finalizarea studiilor. Declarația a fost făcută chiar în ziua în care sindicatele din Sănătate au notificat Guvernul în legătură cu declanșarea unei greve generale.
Șeful Executivului a explicat că propunerea are la bază realitatea sistemului medical românesc, marcat de un exod constant al cadrelor medicale, dar și de dezechilibre majore între mediul urban și cel rural.
„Ai o obligație față de țară”
Ilie Bolojan a subliniat că statul român investește sume considerabile în formarea medicilor, de la studiile universitare finanțate de la buget până la rezidențiatul plătit din fonduri publice. În acest context, consideră firesc ca absolvenții să întoarcă o parte din acest efort prin muncă în sistemul național de sănătate.
„În ce priveşte problemele legate de dezechilibre rural – urban, medici şi aşa mai departe, eu voi susţine că, dacă beneficiezi, în ţara noastră, de o pregătire medicală pe toată durata parcursului – studii făcute la buget, rezidenţiat plătit de statul român – ai o obligaţie faţă de ţara aceasta”, a declarat premierul, la dezbaterea cu primarii organizată de Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România.
Acesta a precizat că perioada minimă de activitate ar putea fi stabilită la câțiva ani, fără a indica un termen fix.
„Şi cel puţin câţiva ani de zile – doi, trei, patru, cinci ani de zile – trebuie să lucrezi undeva în România. Dar haideţi să punem asta în practică”, a adăugat Ilie Bolojan, citat de Agerpres.
Mii de absolvenți, puțini medici în sistemul public
Premierul a atras atenția asupra unui paradox care persistă de ani buni în România. Deși universitățile de Medicină produc anual mii de absolvenți, sistemul public reușește să atragă doar o mică parte dintre ei.
Potrivit datelor prezentate de șeful Guvernului, există aproximativ 7.000 de absolvenți ai facultăților de Medicină din România, dintre care doar în jur de 1.000 ajung să fie angajați în sectorul public. Restul aleg fie mediul privat, fie plecarea în străinătate.
„Atunci cu siguranţă nu vom avea 7.000 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină din România, vreo 4.000 la rezidenţiat şi, după nu ştiu câţi ani de zile, cam 1.000 de angajaţi în sectorul public. Şi ceilalţi, din păcate, sunt pierduţi şi suntem pe locurile unu, doi şi trei, în multe ţări europene, ca număr de medici”, a spus Bolojan.
El a adăugat că distribuirea medicilor în zonele deficitare, în special în rural și în orașele mici, presupune decizii politice dificile, dar necesare.
„Pentru asta trebuie să avem curajul să luăm nişte decizii care uneori nu sună bine şi, într-adevăr, să distribuim o parte din medicii noştri acolo unde este nevoie, în ruralul mai îndepărtat, în urban mic şi aşa mai departe”, a mai precizat premierul.
Mai puțini medici cer să plece din țară
În paralel, datele furnizate de Colegiul Medicilor indică o ușoară scădere a intenției de emigrare în rândul cadrelor medicale. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România, a declarat că în 2025 numărul certificatelor profesionale solicitate cu scopul plecării în străinătate a fost mai mic decât în anul precedent.
„Extrăgând din toate certificatele profesionale curente pe cele care au avut ca motivaţie tendinţa de plecare sau exprimarea dorinţei de plecare în străinătate, anul trecut eram foarte îngrijoraţi pentru că în 2024 faţă de anul 2023 fusese o creştere foarte mare, adică crescuseră la 1.236 faţă de 822, ceea ce a reprezentat o cifră alarmantă”, a explicat Cătălina Poiană.
Aceasta a adăugat că în 2025 s-au solicitat 1.180 de certificate profesionale curente, ceea ce arată „o tendinţă de scădere” și un nivel ceva mai mare de stabilitate în sistem.
Noua generație de medici, altă viziune
Președintele Colegiului Medicilor a subliniat însă că problemele sistemului nu se rezumă doar la migrație. Noua generație de medici are o perspectivă diferită asupra carierei și asupra echilibrului dintre viața profesională și cea personală.
„Există o tendinţă în preferinţele tinerilor medici către nişte specialităţi care nu presupun un volum chiar atât de mare şi mai ales imprevizibil de muncă”, a spus Cătălina Poiană.
Ea a explicat că specialitățile dificile, cu gărzi solicitante și un nivel ridicat de stres, sunt tot mai puțin atractive, motiv pentru care trebuie regândită organizarea muncii și sistemul de stimulente.
„Reducerea duratei gărzii la 12 ore poate să fie o alternativă (…) şi cred că trebuie să fie şi nişte stimulente de diverse naturi care să recunoască dificultatea anumitor specialităţi şi volumul foarte mare de muncă, în aşa fel încât să fie motivant pentru tânăra generaţie”, a mai declarat președintele Colegiului Medicilor.
Propunerea premierului Ilie Bolojan privind obligativitatea de a lucra câțiva ani în România riscă să genereze dezbateri aprinse în perioada următoare, mai ales în contextul tensiunilor din sistemul sanitar și al anunțului privind greva generală.
