Ce nu este bine să faci în Postul Crăciunului e o întrebare la care bunicii noștri aveau răspunsuri foarte clare. Pentru ei, cele 40 de zile de dinaintea Nașterii Domnului nu însemnau doar fasole în loc de friptură. Însemnau o altă rânduială a casei, a vorbei și a petrecerii.
Multe dintre aceste obiceiuri s-au pierdut. Altele au rămas, mai ales la sat.
Postul a început pe 15 noiembrie și ține până pe 24 decembrie, în Ajun. Iată ce se ferea omul de altădată să facă în această perioadă.
Nunțile nu se fac în Postul Crăciunului
Este, poate, regula cea mai cunoscută. Biserica Ortodoxă nu oficiază cununii religioase în perioada posturilor, așa că nunțile se fac înainte de Lăsatul secului sau după sărbători.
De aceea, toamna era la sat sezonul nunților. Se strângeau recoltele, se făceau nunțile și abia apoi intra lumea în post.
Petrecerile zgomotoase și chefurile, amânate până după Crăciun
Bătrânii evitau în post horele, chefurile și petrecerile cu lăutari. Postul era timp de liniște și de pregătire, nu de veselie zgomotoasă.
Bucuria era lăsată pentru sărbătoare. Cu atât mai mare, cu cât fusese așteptată mai mult.
Astăzi, petrecerile de firmă și ieșirile din decembrie cad aproape toate în post. Mulți credincioși aleg totuși să nu exagereze și să păstreze măsura, chiar dacă participă.
Certurile, înjurăturile și vorbele urâte
În tradiția populară, o casă în care se ținea post trebuia să fie și o casă fără scandal. Certurile, blestemele și înjurăturile erau socotite mai grele decât o bucată de carne mâncată din greșeală.
Se spunea că un om care ține post la mâncare, dar își blestemă vecinul, „a postit degeaba”. Iar înainte de Crăciun, cei certați căutau să se împace.
Obiceiuri legate de sărbătorile din Postul Crăciunului
Postul are în mijlocul lui câteva sărbători mari, fiecare cu obiceiurile ei, păstrate în multe zone din țară.
În noaptea de Sfântul Andrei, între 29 și 30 noiembrie, potrivit tradiției populare, gospodinele ungeau ușile și ferestrele cu usturoi, ca să țină departe duhurile rele. Fetele nemăritate puneau grâu la încolțit sau busuioc sub pernă, ca să-și viseze ursitul.
De Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie, copiii își lustruiesc ghetele și le pun la ușă. Iar pe 20 decembrie, de Ignat, la sat se taie porcul. Carnea se pregătește însă pentru Crăciun, nu pentru a fi mâncată în post.
Ce făceau bătrânii în loc de toate acestea
Postul nu era doar o listă de interdicții. Era și o perioadă a faptelor bune.
Se dădea de pomană, se ajutau vecinii bătrâni sau bolnavi, se mergea mai des la biserică. Femeile pregăteau casa pentru sărbătoare, iar copiii învățau colindele.
Poate de aceea Crăciunul de odinioară avea alt gust. Nu pentru că masa era mai bogată, ci pentru că omul ajungea la ea după 40 de zile în care se pregătise cu adevărat.






















