Mirela Loșniță
Judecătorii Curtea Constituțională a României (CCR) revin în centrul atenției publice, într-un context tensionat. Discuțiile nu vizează doar nivelul ridicat al veniturilor, ci și amânarea repetată a deciziei privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. Întârzierile au implicații bugetare directe și pot influența accesarea unor fonduri europene importante.
Ce salarii au judecătorii CCR
Potrivit grilei oficiale publicate de instituție la 30 septembrie 2025, indemnizațiile de bază ale judecătorilor constituționali sunt printre cele mai mari din sectorul public. Președintele CCR are o indemnizație brută lunară de aproximativ 47.000 de lei. Un judecător constituțional încasează în jur de 45.000 de lei brut pe lună. Aceste sume reprezintă doar indemnizația de bază. Ele pot fi completate cu sporuri și alte drepturi salariale prevăzute de lege.
Pe lângă salariul de bază, judecătorii CCR pot beneficia de mai multe tipuri de sporuri. Printre acestea se numără sporul pentru risc și suprasolicitare, care poate depăși 11.000 de lei. Există și un spor pentru confidențialitate, estimat la peste 2.000 de lei. Cei care dețin titlul științific de doctor pot primi o indemnizație suplimentară, de aproximativ 950 de lei. Se pot adăuga și alte sporuri pentru condiții de muncă, în funcție de situație. În anumite cazuri, venitul brut lunar poate depăși 60.000 de lei, în funcție de cumulul drepturilor salariale.
După finalizarea mandatului, judecătorii CCR pot beneficia de pensii de serviciu. Acestea sunt calculate în raport cu veniturile obținute în ultimii ani de activitate. În spațiul public au fost menționate sume care pot ajunge la zeci de mii de lei net pe lună. În unele situații, nivelul pensiei poate depăși 30.000 de lei, iar în funcție de vechime și formulele aplicate, poate ajunge chiar la 50.000–60.000 de lei. Diferența față de pensia medie din România a generat dezbateri constante privind sustenabilitatea sistemului și echitatea socială.
A cincea amânare privind reforma pensiilor speciale
Pe 11 februarie 2026, CCR a decis să amâne pentru a cincea oară pronunțarea asupra proiectului de lege privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. Proiectul aparține Guvernului și prevede, printre altele, modificarea formulei de calcul și creșterea vârstei de pensionare.
Potrivit informațiilor comunicate, una dintre cauzele amânării a fost absența unui judecător care participase la dezbateri. Judecătorul Gheorghe Stan se afla în concediu paternal. Regulamentul intern prevede că pronunțarea nu poate avea loc fără participarea tuturor judecătorilor care au luat parte la dezbatere.
În paralel, Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat sesizarea Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a verifica dacă reforma este compatibilă cu dreptul european. O eventuală sesizare ar putea conduce la suspendarea procedurii interne până la un răspuns al instanței europene.
Întârzierea adoptării reformei are și o componentă financiară externă. România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență anumite jaloane legate de pensiile speciale. Neîndeplinirea acestora poate duce la pierderea unor sume considerabile. În dezbaterea publică a fost menționată suma de 231 de milioane de euro, fonduri nerambursabile, care depind de implementarea reformei. Astfel, decizia CCR nu are doar un impact juridic, ci și unul bugetar și european.
