Mirela Loșniță
O inițiativă legislativă adoptată de Senat la finalul anului 2025 prevede acordarea unei zile libere plătite pe lună pentru femeile diagnosticate cu endometrioză. Proiectul se află în prezent în dezbatere la Camera Deputaților, for decizional în acest caz.
Propunerea vizează completarea articolului 152 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Conform documentului, după alineatul (3) ar urma să fie introdus un nou alineat care stabilește că femeile diagnosticate cu endometrioză, confirmată medical ca boală cronică potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, pot beneficia lunar de până la o zi liberă plătită, la cerere, în perioada menstruației, în baza recomandării medicului specialist.
O zi liberă plătită pe lună pentru femeile din România
Zilele libere acordate în acest context ar fi considerate vechime în muncă. Costurile ar urma să fie suportate din fondul de salarii al angajatorului, cu posibilitatea unei compensări parțiale din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, în condițiile care vor fi stabilite prin norme metodologice aprobate prin hotărâre de Guvern.
Inițiatorii proiectului susțin că măsura vine în sprijinul femeilor afectate de o afecțiune care provoacă dureri intense și poate avea un impact major asupra vieții profesionale și personale.
Endometrioza este o boală ginecologică frecventă, dar adesea diagnosticată tardiv. Afecțiunea poate provoca dureri pelvine persistente, oboseală accentuată și dificultăți în desfășurarea activităților zilnice. La nivel global, aproximativ 10% dintre femeile aflate la vârsta reproductivă sunt afectate, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății.
„Endometrioza este o afecțiune cronică în care țesutul asemănător endometrului, mucoasa uterină, se dezvoltă în afara uterului, pe ovare, trompe uterine, ligamente care susțin uterul, peritoneu, intestin, vezica urinară și, uneori, chiar zone mai îndepărtate ale pelvisului. Acest țesut răspunde lunar hormonilor ciclului menstrual, sângerează microscopic, provocând inflamație și iritarea nervilor din apropiere. Pe termen lung, organismul reacționează prin formarea de aderențe și fibroză, ceea ce explică progresia bolii și intensificarea durerii atunci când tratamentul nu este corect sau nu este inițiat la timp. Endometrioza este o afecțiune complexă, a cărei cauză exactă nu este încă pe deplin clarificată. Specialiștii o consideră o boală multifactorială, ceea ce înseamnă că nu apare dintr-un singur motiv, ci prin asocierea mai multor factori”, a explicat un medic specialist în obstetrică-ginecologie.
Specialiștii atrag atenția că simptomele pot fi confundate cu alte afecțiuni, ceea ce întârzie stabilirea diagnosticului corect.
„Simptomele endometriozei sunt adesea nespecifice și pot fi confundate cu alte afecțiuni, motiv pentru care multe femei sunt tratate ani la rând pentru probleme diferite înainte de a primi diagnosticul corect. În practică, boala poate semăna cu: sindromul de colon iritabil, manifestat prin dureri abdominale recurente, balonare și disconfort digestiv accentuat în perioada menstruației; infecțiile urinare recurente, atunci când apar dureri la urinare sau senzație de presiune pelvină; adenomioza, o afecțiune înrudită, care determină menstruații dureroase și abundente; chisturile ovariene, mai ales în formele cu durere pelvină persistentă; afecțiuni urologice sau musculo-scheletale, când durerea este profundă, iradiată sau localizată lombar. Tocmai din acest motiv, diagnosticul corect al endometriozei necesită experiență medicală, investigații adecvate și o abordare integrativă, care să țină cont de istoricul complet al simptomelor, nu doar de o ecografie efectuată rapid”, a adăugat medicul.
În paralel, Camera Deputaților a adoptat un alt proiect de lege care oferă pacienților asigurați dreptul la o a doua opinie medicală, costurile urmând să fie suportate de sistemul public de sănătate. Inițiativa fusese aprobată anterior și de Senat.
Potrivit noilor prevederi, medicul curant va avea obligația de a direcționa și programa pacientul pentru următoarea consultație sau investigație necesară stabilirii diagnosticului, printr-un mecanism organizat la nivelul unității medicale unde a avut loc prima evaluare.
„Pacientul are dreptul de a fi direcționat și programat la următoarea consultație sau investigație necesară stabilirii diagnosticului, printr-un mecanism creat la nivelul unității medicale în care s-a desfășurat consultația. Toate persoanele asigurate au dreptul la a doua consultație medicală, plătită de sistemul de asigurări medicale, cu scopul de a obține a doua opinie medicală pe baza investigațiilor medicale existente sau suplimentar solicitate, dacă aceasta este justificată”, se arată în inițiativa legislativă.
Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților cu 284 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere și trei deputați care nu au votat. Legea urmează să fie trimisă spre promulgare.
Tot în 2026, românii vor beneficia de 16 zile libere legale acordate de stat, față de 17 în 2025. Reducerea este explicată prin suprapunerea Zilei Copilului cu a doua zi de Rusalii. Dintre cele 16 zile, 12 vor cădea în timpul săptămânii, între luni și vineri.
Primele zile libere vor fi pe 1 și 2 ianuarie, urmate de Bobotează, la 6 ianuarie, și de Sfântul Ion, pe 7 ianuarie. Ziua Unirii Principatelor Române, 24 ianuarie, va fi într-o zi de sâmbătă.
Vinerea Mare va fi la 10 aprilie, iar Paștele Ortodox pe 12 aprilie, cu a doua zi de Paște pe 13 aprilie. Ziua Muncii, 1 mai, va cădea vineri. Rusaliile vor fi sărbătorite pe 31 mai, iar 1 iunie, care coincide cu a doua zi de Rusalii, va fi într-o zi de luni. Adormirea Maicii Domnului, pe 15 august, va fi într-o zi de sâmbătă.
Sfântul Andrei va fi sărbătorit pe 30 noiembrie, într-o zi de luni. Ziua Națională a României, 1 decembrie, va fi marți, iar Crăciunul, 25 decembrie, va fi într-o zi de vineri, urmat de a doua zi de Crăciun, pe 26 decembrie.
Angajații care lucrează în unități unde activitatea nu poate fi întreruptă, precum spitale sau magazine non-stop, vor beneficia de compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile sau de spor salarial.
Pe lângă sărbătorile legale, fiecare angajat are dreptul la minimum 20 de zile de concediu de odihnă anual, număr care poate fi majorat prin contractul individual sau colectiv de muncă. Legea mai prevede zile libere plătite pentru evenimente familiale deosebite, precum căsătoria, nașterea unui copil, decesul unui membru al familiei sau donarea de sânge.
În ceea ce privește anul școlar 2025–2026, elevii vor avea mai multe perioade de vacanță stabilite prin decizia Ministerului Educației. Prima vacanță se va încheia la 7 ianuarie, iar la finalul modulului 3 inspectoratele școlare vor stabili o săptămână liberă între 9 februarie și 2 martie. Vacanța de primăvară este programată între 6 și 13 aprilie, iar după încheierea ultimului modul va începe vacanța de vară.
