Nicușor Dan, primele declarații înaintea reuniunii de la Washington

Președintele Nicușor Dan a susținut o serie de declarații înaintea plecării la Washington, unde urmează să participe la reuniunea Consiliului pentru Pace, la invitația fostului președinte american Donald Trump. Șeful statului a abordat atât relația României cu Statele Unite, cât și teme interne, precum numirile la conducerea parchetelor, serviciilor de informații și situația pensiilor magistraților.

Citește și

Au facut ravagii cu blana , dar explicatia e si mai si. De unde spune...

Nicușor Dan, primele declarații înaintea reuniunii de la Washington

Nicușor Dan a afirmat că momentul de neîncredere apărut după anularea alegerilor a fost depășit prin poziții publice și clarificări diplomatice.

„Am avut discuții cu oameni din lumea justiției, în care am întrebat despre diferiți oameni despre care s-a adus vorba că ar putea să candideze și mi-am făcut o idee despre cum arată acest peisaj. Și față de informațiile pe care le-am adunat din foarte multe discuții cu magistrați, cred că, în măsura în care vor ajunge pe pozițiile astea, vor dinamiza lucrurile. Cred că asta este principala problemă a parchetelor. Percepția vine din realitatea că nu sunt suficient de dinamice pentru a răspunde la în special termenul de corupție, la așteptările societății.”

Despre numirea șefilor la servicii:

„Trebuie să fie niște oameni maturi, care să fi lucrat de-a lungul viații cu mulți oameni, să fi condus structuri cu mulți oameni, să aibă direcția și flexibilitatea necesară. Sunt poziții de responsabilitate. Evident că am o listă scurtă și o listă lungă. Pe lista scurtă sunt cinci. Există o ierarhie între cei cinci. Toate numele apărute în spațiul public sunt speculații. În momentul în care propunerea o să fie către Parlament, o să vedeți că o să fie votată. Sunt oameni interesanți pe toate listele. Mă voi consulta cu partidele.”

În privința securității, șeful statului a arătat că România beneficiază de garanțiile oferite de NATO.

„Faptul că au fost toate aceste amânări succesive nu cred că a făcut bine nici Curții și nici imaginii pe care românii și-o fac despre statul român, în general. Dincolo de această întârziere, evident că mi-aș dori ca proiectul să treacă și toate lucrurile să fie puse în practică. Dincolo de asta, orice fel de opinie juridică care să fie în contradicție cu alte opinii juridice, în cazul ăsta, a Guvernului, a coaliției, este legitim să existe.”

Despre referendumul în rândurile magistraților:

„E important de consultat corpul magistraților față de situația actuală din sistem. Asta este ceea ce am spus eu.  Lucrăm la sistemul electronic care să permită această consultare. Am și discuții individuale cu membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Poate va fi o întrebare, poate vor fi mai multe întrebări, dar ceea ce ceea ce cu ce ne ocupăm în momentul ăsta este de a defini modul de de lucru, de consultare, astfel încât, pe de o parte, să fie asigurată confidențialitatea celor care participă (…) Pe de altă parte, să nu existe niciun fel de dubiu cu privire la faptul că consultarea este reală. S-au formulat acuzații grave și noi întrebăm corpul magistraților dacă consideră că acuzațiile sunt reale sau nu.”

Declarațiile președintelui despre convocarea liderilor Coaliției la Cotroceni:

• Este o discuţie de început de sesiune parlamentară, sunt bucuros că în şedinţa Coaliţiei de ieri cumva s-a ajuns la un consens. Discutăm probleme de actualitate. E o întâlnire periodică.
• Trebuie să vedem lucrurile în context, sunt patru partide, fiecare cu votanţii lor, intersele lor nu sunt întotdeauna convergente. E o normalitate în condițiile date. Din nou, trebuie să salutăm faptul că fiecare din aceste partide şi-au asumat şi guvernarea într-o situaţie dificilă.
• Legat de discuţia pe buget, am discutat ieri cu ministrul de Finanţe, discuţia pe buget e gata să înceapă.
• Nu văd motive pentru care această coaliție să nu poată funcționa în baza protocolului. Ce e important este că, atunci când ne uităm la funcționarea coaliției, trebuie să ne uităm la deciziile de ordin juridic, legislativ, administrativ pe care le ia.

Referendumul în rândul magistraților

• Avem trei mari piloni Statele Unite, Uniunea Europeană și, pe de altă parte, trebuie, în acest context în schimbare, să vedem interesul național. Dacă vorbim strict de securitate, noi avem un parteneriat strategic cu Statele Unite și România este țară din NATO. În cadrul NATO există o reașezare. Care a fost, să spunem, anunțată încă din primul mandat al președintelui Trump, o reașezare în ceea ce privește contribuția economică pentru ca această securitate să fie realizată. Europa a înțeles mesajul. Am avut angajamentul pe care toate țările membre NATO și le-au luat la summitul de la Haga, anul trecut, de a crește cheltuielile militare. Deci avem o reașezare din perspectiva contribuției, a angajamentelor de securitate.
• Pe de altă parte, NATO, în ansamblul său, funcționează și oferă garanțiile suficiente de securitate ale României. Pe scurt, suntem protejați. Numai că pentru asta trebuie să facem niște eforturi de echipare militară. Uniunea Europeană a conștientizat ușoara ei slăbiciune militară și a pornit mai multe programe de instruire, între care programul SAFE.
• Asta va însemna că în următorii ani o să fie, pe de o parte, în România și în toată Europa, o creștere a cheltuielilor militare, dar asta va da și perspective importante de dezvoltare pentru economia militară și pentru industria din fiecare din țările europene.

Declarațiile președintelui:

• Nu există nici din partea americană, nici din partea europeană o dorință de a întrerupe parteneriatul tran-atlantic. Suntem într-o perioadă de turbulențe geopolitice, dar relația transatlantică nu poate decât să meargă înainte. Noi avem interesul ca relația să fie cât mai puternică.
• O să vedem până la sfârșit cine participă. Grecia, Italia vor participa. Și Cipru. În Polonia discuția nu s-a încheiat, Comisia Europeană participă printr-un comisar.
• Au existat dubii, neîncredere, după alegerile anulate din partea administrației americane. Cred că prezența Românieii prin președintele ei ajută la clarificarea pentru tot deauna care e relația bilaterală adevărată.
• A apăsat la un anumit moment acest subiect. Nu este un fapt uzual într-o democrație. De o perioadă de timp, lucrurile sunt clare. Prezența mea vine să ntărească reluarea relațiilor bilaterale.
• Anularea alegerilor a fost un moment de neîncredere la adresa democrației din România. Prin numeroase luări de poziție acest moment a fost depășit.
• Nu există nici din partea americană, nici din partea europeană o dorință, o voință de a întrerupe parteneriatul transatlantic. Asta este ceea ce contează.
• Bineînțeles că suntem acum într-o perioadă de, să spunem așa, de turbulențe geopolitice cu reacții contra reacții. Dar, una peste alta, dacă privim în ansamblu, relația transatlantică nu poate decât să meargă înainte, iar noi, românii, avem interesul și perspectiva economică și mai ales din perspectivă de securitate ca această relație să fie mai puternică.
• În perioada actuală, sunt puse în discuție chestiuni care păreau stabile odată pentru totdeauna. Evident că economicul începe să aibă o pondere tot mai mare în relațiile internaționale. Vorbim de tarife, vorbim de protecționism, vorbim de o pătrundere între securitate și economie. Față de acest context, noi trebuie să fim realiști. Trebuie, pe de o parte, să ne păstrăm angajamentele internaționale.

Despre relaţia României cu SUA:

„Au existat dubii, neîncredere, după alegerile anulate din partea administrației Americane. Cred că prezența Românieii prin președintele ei ajută la clarificarea pentru tot deauna care e relația bilaterală adevărată. A apăsat la un anumit moment acest subiect. Nu este un fapt uzual într-o democrație. De o perioadă de timp, lucrurile sunt clare. Prezența mea vine să ntărească reluarea relațiilor bilaterale. Anularea alegerilor a fost un moment de neîncredere la adresa democrației din România. Prin numeroase luări de poziție acest moment a fost depășit”

Nicuşor Dan explică de ce a decis să participe la reuniunea Consiliului pentru Pace, la invitaţia lui Donald Trump: Are loc o primă întâlnire a organizație Border Peace. După ce am primit invitația am cerut alte solicitări privind ce poate face un stat în cadrul acestei organizații. Am stabilit ce înseamnă să fi observator la această misiune. E în interesul României. Nu este o respingere a poziţiei UE din moment ce UE participă

Nu există nici din partea americană, nici din partea europeană o dorință de a întrerupe parteneriatul trans-atlantic. Suntem într-o prioadă de turbulențe geopolitice, dar relația transatlantică nu poate decât să meargă înainte. Noi avem interesul ca relația să fie cât mai puternică. O să vedem până la sfârșit cine participă. Grecia, Italia vor participa. Și Cipru. În Polonia discuția nu s-a încheiat, Comisia Europeană participă printr-un comisar.