Georgescu Dragos
Premierul Ilie Bolojan a declarat că sistemele care permit pensionarea la 48–52 de ani trebuie corectate. Șeful Guvernului invocă sustenabilitatea bugetară și echitatea socială. Proiectele legislative vor fi prezentate în luna martie. Reforma vizează inclusiv MAI, MApN, SRI și SIE.
Ilie Bolojan vrea să taie privilegiile militarilor și polițiștilor. Decizia radicală pe care o ia premierul după victoria de la CCR
Declarațiile au fost făcute miercuri, 18 februarie, la Digi24, în contextul deciziei Curții Constituționale privind pensiile speciale ale magistraților. Premierul a arătat că principiile stabilite de CCR trebuie extinse și în alte sisteme unde pensionarea se face în jurul vârstei de 50 de ani.
Ilie Bolojan a subliniat că actualele reguli generează atât inechități sociale, cât și presiuni bugetare majore. El a explicat că reforma este necesară nu doar din perspectiva percepției publice, ci și din punctul de vedere al sustenabilității pe termen lung a sistemului de pensii.
„Consider că pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la o vârstă care înseamnă 50, 51, 52 de ani, atunci când un om este în deplinătatea facultăților fizice și intelectuale, acolo unde pensia este cât ultimul salariu, trebuie corectate lucrurile nu doar din punctul de vedere al inechităților, care sunt evidente pentru toți cetățenii și care au generat o stare de nemulțumire justificată și o scădere a încrederii în statul român și în guvernări, ci și din punctul de vedere al sustenabilității sistemului nostru de pensii și din punctul de vedere al unei economii sănătoase”, a declarat premierul.
Argumentul demografic invocat de Guvern
Șeful Executivului a adus în discuție și problema demografică. El a arătat că generațiile care ies la pensie sunt semnificativ mai numeroase decât cele care intră pe piața muncii.
„Dacă nu creștem pentru aceste categorii vârsta de pensionare, vom fi în situația în care în anii următori nu mai e cine să-i înlocuiască pe cei care vor ieși la pensie. Pentru că generațiile noastre de 350.000-400.000 de oameni nu pot fi înlocuite de generațiile care vin de… 150.000, 200.000, 250.000 de oameni”, a explicat Ilie Bolojan.
Premierul a precizat că proiectele de lege vor fi prezentate în luna martie, în baza principiilor stabilite de Curtea Constituțională.
„În luna martie”, a spus Bolojan, „așa cum scrie în proiectul de ordonanță despre reforma în administrație, să venim cu proiecte de legi care să pună în practică acest principiu care a fost stabilit astăzi de Curtea Constituțională”.
Reforma vizează în mod direct angajații din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale și serviciile de informații, respectiv SRI și SIE. Premierul a arătat că aceste sisteme au particularități care trebuie analizate distinct.
„E vorba de angajații care țin de Ministerul de Interne, zona de Apărare, zona de ordine publică și siguranță națională, dar și aici trebuie făcute câteva precizări”, a declarat Ilie Bolojan.
El a recunoscut că există funcții care presupun solicitări fizice intense și condiții de muncă dificile. În aceste cazuri, sistemul de pensii trebuie să țină cont de specificul activității.
„Există în aceste zone situații în care solicitările fizice, efortul țin de niște condiții dificile de muncă. De exemplu, parașutiștii, jandarmii care sunt în linia 1, care în continuare trebuie să beneficieze de drepturi care să însemne ani de muncă echivalenți mai mari decât anii normali, deci o pensionare mai rapidă”, a precizat premierul.
În același timp, Ilie Bolojan a arătat că nu toate funcțiile din aceste instituții presupun un nivel ridicat de solicitare fizică.
„Sunt și cazuri în care se poate lucra fără niciun fel de probleme până la 65 de ani”, a afirmat șeful Guvernului.
Premierul a oferit exemplul personalului care desfășoară activități administrative sau de pază.
„Nu văd niciun fel de problemă să se lucreze până la 65 de ani”, a subliniat Ilie Bolojan, referindu-se la cei care „stau în pază, într-un post sau lucrează într-o zonă de birouri din oricare minister”.
Situația militarilor din teatrele de operații
Întrebat despre militarii care au participat la misiuni externe și dacă vor putea beneficia în continuare de pensionare anticipată, premierul a precizat că sistemele viitoare vor fi elaborate în consultare cu specialiștii din domeniu.
„Sistemele care vor fi create vor fi discutate cu specialiștii din aceste ministere și, în condiții normale, fiecare an care se face în practică în condiții dificile ar trebui să fie bonificat suplimentar. Dar nu pot să mă pronunț pe spețe de detaliu”, a declarat Ilie Bolojan.
El a subliniat că reforma nu va ignora realitățile din teren, însă principiul general trebuie aplicat unitar.
Principiul de bază al reformei
Premierul a explicat că vârsta de pensionare situată în intervalul 48–52 de ani nu mai este sustenabilă în actualul context economic și demografic.
„Principiul este clar: vârsta de pensionare 48-52 de ani nu mai poate fi suportată, pensia cât ultimul salariu nu mai poate fi suportată”, a afirmat șeful Executivului.
El a adăugat că este necesară o perioadă de tranziție pentru a evita destabilizarea sistemului.
„Este nevoie de o perioadă tranzitorie, astfel încât cei care au vârsta de pensionare să poată beneficia de actualele drepturi, pentru a nu avea șocuri în sistem”, a precizat Ilie Bolojan.
Contextul bugetar și presiunile asupra cheltuielilor publice
Declarațiile premierului vin într-un moment în care Guvernul urmărește reducerea cheltuielilor publice în mai multe sectoare, inclusiv în structurile de apărare și ordine publică. Creșterea vârstei de pensionare este una dintre soluțiile analizate pentru a diminua presiunea asupra bugetului.
Sistemele din MAI, MApN și serviciile de informații generează cheltuieli semnificative, în condițiile în care pensionările la vârste reduse duc la creșterea numărului de beneficiari în raport cu populația activă.
În același timp, reforma pensiilor speciale a fost un subiect intens dezbătut în spațiul public, fiind asociat cu percepția unor privilegii excesive și cu nemulțumiri sociale.
Premierul a invocat explicit nevoia de a restabili încrederea cetățenilor în stat și în instituții, prin eliminarea inechităților evidente.
Impactul asupra sistemului de pensii
Din perspectiva Guvernului, menținerea actualelor reguli ar conduce la dezechilibre majore în anii următori. Scăderea natalității și reducerea numărului de contribuabili activi creează o presiune suplimentară asupra fondului de pensii.
În lipsa unei reforme, raportul dintre numărul de angajați și cel al pensionarilor ar putea deveni tot mai nefavorabil. Acest lucru ar afecta capacitatea statului de a susține plata pensiilor la nivelurile actuale.
Prin creșterea vârstei de pensionare pentru anumite categorii, Executivul urmărește atât reducerea numărului de beneficiari pe termen scurt, cât și menținerea personalului activ în sistem pentru o perioadă mai lungă.
Perioada tranzitorie și aplicarea graduală
Ilie Bolojan a insistat asupra necesității unei tranziții graduale. Persoanele care sunt aproape de vârsta de pensionare ar putea beneficia de actualele condiții, pentru a evita perturbări majore în structurile instituționale.
Guvernul urmează să prezinte în luna martie proiectele legislative care vor detalia mecanismele de aplicare, categoriile vizate și eventualele excepții.
Reforma anunțată marchează o etapă importantă în procesul de ajustare a sistemului public de pensii. Decizia CCR privind pensiile magistraților a fost invocată ca reper juridic pentru extinderea principiilor de echitate și sustenabilitate și către alte domenii.
Prin aceste măsuri, Executivul încearcă să echilibreze cerințele bugetare, realitățile demografice și nevoia de a păstra funcționalitatea instituțiilor esențiale ale statului.
