Mirela Loșniță
Situația politică din Iran rămâne tensionată după moartea liderului suprem Ali Khamenei, iar discuțiile despre succesiunea la conducerea țării au devenit tot mai intense. Deși Mojtaba Khamenei, fiul acestuia, a fost anunțat drept noul lider al Republicii Islamice, mai mulți analiști spun că influența reală în stat se află în mâinile comandanților militari ai Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC).
Potrivit unor declarații făcute pentru Euronews de Mohsen Sazegara, unul dintre fondatorii IRGC, Mojtaba Khamenei a fost pregătit timp de mai mulți ani pentru a prelua conducerea țării. Cu toate acestea, el nu ar avea autoritatea și prestigiul necesare pentru a ocupa poziția de lider suprem.
De ce nu îl poate înlocui Mojtaba Khamenei pe tatăl său
Anunțul privind numirea lui Mojtaba Khamenei a venit la scurt timp după ce Ali Khamenei a murit într-un atac atribuit unei operațiuni comune a Statelor Unite și Israelului.
De la acel moment, Mojtaba Khamenei nu a apărut public. Presa iraniană a relatat că acesta ar fi fost rănit în același atac în care și-ar fi pierdut viața tatăl său, dar și alte persoane apropiate din familie.
Numirea lui are loc într-un context tensionat la nivel internațional. Oficialii israelieni au transmis anterior că succesorul lui Ali Khamenei ar putea deveni o țintă, iar fostul președinte american Donald Trump a declarat că Washingtonul nu ar accepta un lider iranian care nu respectă interesele Statelor Unite.
Mohsen Sazegara susține că Ali Khamenei a petrecut aproximativ 15 ani pregătindu-și fiul pentru succesiune. În acest timp, liderul iranian ar fi plasat persoane loiale în poziții-cheie din cadrul Gărzii Revoluționare, în rețeaua liderilor religioși și în structurile de informații ale IRGC.
Chiar și în aceste condiții, Sazegara consideră că Mojtaba Khamenei nu are influența necesară pentru a conduce țara.
„În primul rând, el nu are această poziție, chiar dacă s-au făcut mii de pregătiri în acest sens. În al doilea rând, structura biroului de conducere a fost practic destrămată”, a spus el.
Potrivit lui Sazegara, mai multe figuri importante din cercul apropiat al fostului lider suprem au fost eliminate sau au murit, ceea ce a slăbit structura de putere care îl susținea.
Printre persoanele menționate se numără Asghar Hejazi și generalul Mohammad Shirazi, considerați până recent figuri influente în sistemul de conducere.
Iranul între război și negocieri
Sazegara afirmă că una dintre cele mai mari provocări pentru noua conducere a Iranului este alegerea direcției politice în contextul conflictelor regionale.
„În acest moment, cea mai mare problemă cu care se confruntă este cea a războiului și a reconcilierii sau a păcii. Dacă alege pacea, are o problemă, iar dacă nu alege pacea, țara se îndreaptă spre un final incert”, a spus Sazegara.
Situația geopolitică complicată și presiunile internaționale ar putea influența decisiv modul în care va evolua conducerea politică a Iranului în perioada următoare.
După moartea lui Ali Khamenei, influența Gărzii Revoluționare Islamice ar fi crescut semnificativ. Potrivit lui Sazegara, comandanții IRGC au ajuns să controleze mare parte din procesul decizional din Iran.
„În prezent, IRGC are avantajul și a amenințat pe toată lumea că, în condiții de război, dacă te opui lor, poți fi condamnat la închisoare sau la moarte”, a spus el.
În același timp, influența președintelui Masoud Pezeshkian ar fi scăzut considerabil.
Sazegara susține că acesta a fost practic marginalizat în actualul context de conflict, mai ales după ce și-a exprimat regretul față de statele din Golf pentru atacurile lansate de Iran asupra regiunii.
„Pezeshkian, care nu avea prea multă autoritate nici în vremuri normale, a fost acum efectiv marginalizat în condiții de război”, iar atacurile iraniene asupra țărilor din Golf continuă, ceea ce sugerează că el nu avea niciun cuvânt de spus, a mai spus Sazegara. Potrivit acestuia, fostul ministru al Apărării Ahmad Vahidi și președintele Parlamentului Mohammad-Bagher Ghalibaf au gestionat afacerile în această perioadă. Ambii bărbați îl susțin pe Mojtaba Khamenei, la fel ca și Hossein Taeb, șeful organizației de informații a IRGC, dacă acesta rămâne în viață. „Prin urmare, se poate spune că o facțiune și un cerc de comandanți ai IRGC care controlează aceste sectoare au în prezent avantajul și vor fi forța determinantă”, a concluzionat Sazegara.
