Mirela Loșniță
Prețul aurului a avut anul trecut o creștere vizibilă în timpul războiului de 12 zile cu Iranul, însă câștigurile au dispărut rapid după anunțarea unui armistițiu. În actualul context geopolitic, situația pare diferită. La aproximativ două săptămâni de la izbucnirea noului conflict, metalul prețios nu a înregistrat o creștere semnificativă, potrivit unei analize realizate de CNBC.
De ce nu s-a scumpit aurul după atacurile asupra Iranului
După atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, pe 28 februarie, prețul aurului a urcat de la 5.296 de dolari la 5.423 de dolari pe uncie. Evoluția a confirmat încă o dată tendința investitorilor de a se orienta către active considerate sigure în perioadele de tensiune geopolitică.
După acest avans inițial, piața a cunoscut o corecție rapidă. O serie de vânzări masive au dus prețul aurului în jos cu peste 6%, până la 5.085 de dolari pe uncie, pe 3 martie. În zilele următoare, pe măsură ce conflictul s-a intensificat, metalul prețios a continuat să oscileze într-un interval relativ stabil, între aproximativ 5.050 și 5.200 de dolari pe uncie.
Specialiștii spun că evoluția modestă a aurului în această perioadă poate fi explicată prin mai mulți factori economici și financiari.
Rolul dolarului și al obligațiunilor americane
Ross Norman, directorul general al platformei specializate în metale prețioase Metals Daily, consideră că întărirea dolarului american și creșterea randamentelor obligațiunilor de stat din SUA au limitat avansul aurului.
Potrivit acestuia, majorarea prețului petrolului ar putea genera presiuni inflaționiste pe termen lung. În acest context, băncile centrale ar putea decide să mențină sau chiar să majoreze ratele dobânzilor.
Situația ar putea deveni și mai complicată dacă Strâmtoarea Ormuz ar fi închisă, deoarece acest lucru ar afecta semnificativ fluxurile globale de petrol și gaze.
Dobânzile ridicate cresc atractivitatea investițiilor care generează randament, cum sunt obligațiunile guvernamentale. În comparație cu acestea, aurul nu oferă venituri, ceea ce îi reduce atractivitatea în anumite condiții de piață.
”Mişcările preţurilor aurului şi argintului par lipsite de energie în acest moment, dar poate că aceasta este reacţia normală după fluctuaţiile spectaculoase din ultimele luni”, a declarat Norman pentru CNBC.
El a mai precizat că volatilitatea ridicată a aurului din ultima perioadă i-a făcut pe unii investitori mai prudenți în privința deținerii de aur fizic.
De ce pot scădea prețurile aurului în timpul crizelor
Un alt motiv pentru evoluția modestă a aurului este legat de reacțiile inițiale ale piețelor în perioade de criză.
Amer Halawi, șeful departamentului de cercetare al companiei Al Ramz, a explicat că, în momentele de stres financiar, investitorii pot vinde aproape orice activ pentru a obține lichidități.
”Dacă apare o criză de lichiditate, totul este vândut până când investitorii înţeleg situaţia şi capitalul se reorientează către activele potrivite. În mod tradiţional, atunci când apare un şoc, chiar şi aurul poate scădea iniţial, iar abia ulterior începe să urce”, a spus el pentru CNBC.
