Loredana Ionescu
România se află într-un moment decisiv în ceea ce privește reforma pensiilor speciale, iar verdictul final al Comisiei Europene este așteptat în perioada următoare. Autoritățile de la București încearcă să convingă oficialii europeni că toate angajamentele au fost respectate la timp, într-un demers esențial pentru deblocarea unor fonduri importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Guvernul susține că reforma pensiilor a fost realizată la timp
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că România a transmis Comisiei Europene o argumentație juridică solidă. Potrivit acestuia, reforma pensiilor magistraților a fost inițiată înainte de termenul limită stabilit, respectiv 28 noiembrie 2025.
Oficialul a explicat că proiectul legislativ a fost înaintat în timp util, iar întârzierile ulterioare au fost cauzate de proceduri instituționale. Printre acestea se numără avizele Consiliului Superior al Magistraturii și contestațiile depuse la Curtea Constituțională.
„Ca ministru sunt obligat în fața Parlamentului să vă spun cum stăm. Ideea este că avem în acest moment o situație în modul următor: România a prezentat o situație foarte bine așezată legal că eforturile Guvernului au fost îndeplinite înainte de termenul de 28 noiembrie, adică noi am trimis propunerea, și că toată partea ulterior a fost procedurală – că ne-a întors CSM, că am avut Înalta Curte care a contestat la CCR – deci, am venit cu argumentație legală că tot ce am făcut a fost înainte de termenul de 28”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Inițial, Comisia Europeană nu a dorit să ia în calcul evenimentele produse după termenul-limită. Totuși, în urma discuțiilor purtate la Bruxelles, inclusiv la nivel înalt, instituția europeană a acceptat să analizeze situația într-un mod mai flexibil.
„Comisia Europeană inițial nu voia să audă de nimic ce s-a întâmplat după 28. După vizita pe care am făcut-o împreună cu prim-ministrul și ne-am întâlnit cu doamna von der Leyen și am discutat de importanța acestei reforme și de modul în care ea este receptată în societate, Comisia Europeană a acceptat, atenție, deocamdată – și asta este ceea ce vă pot spune acum – să ia în considerare argumentele României într-un spirit constructiv”, a mai precizat ministrul.
Acesta a subliniat că această deschidere nu garantează automat aprobarea fondurilor, ci doar faptul că situația este analizată în detaliu.
Decizia Comisiei Europene, așteptată până la finalul lunii martie
Autoritățile române estimează că un răspuns oficial va veni până la sfârșitul lunii martie. Totuși, procesul este întârziat, deoarece evaluarea este integrată într-un context mai larg.
Concret, cererea de plată numărul 3 din PNRR urmează să fie analizată împreună cu cererea 4. Această abordare presupune îndeplinirea unor condiții suplimentare, inclusiv adoptarea bugetului și implementarea unor măsuri de decarbonizare.
„Deja avem o mică amânare, pentru că Comisia așteaptă … Comisia ce face este așa: având în vedere că cererea 3 este cerere complicată, o să facă o joncțiune de plată între cererile 3 și 4. Și cum noi pe cererea 4 avem de dat dovada că s-a adoptat bugetul și dovada că am rezolvat problema de decarbonizare, în momentul ăla, practic, avem aprobarea cumulată a celor două, dar undeva noi lucrăm după asumpția că înainte de sfârșitul lunii martie vom avea un răspuns”, a explicat Pîslaru.
Astfel, decizia finală depinde nu doar de reforma pensiilor, ci și de alte angajamente asumate de România în cadrul PNRR.
Miza financiară: peste 200 de milioane de euro
Importanța acestei evaluări este majoră, deoarece de ea depinde deblocarea unor fonduri europene în valoare de aproximativ 231 de milioane de euro.
Dragoș Pîslaru a anunțat anterior că, după decizia Curții Constituționale privind legalitatea modificărilor aduse pensiilor magistraților, România poate demonstra oficial că și-a îndeplinit obligațiile.
„S-a făcut dreptate: CCR a declarat constituțională tăierea pensiilor speciale ale magistraților.(…) Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost respinsă de Curtea Constituțională cu 6 voturi din 9. E o schimbare majoră într-unul dintre cele mai sensibile capitole de reformă și un moment de cotitură în discuția despre echitate și sustenabilitate în sistemul de pensii din România”, a transmis ministrul.
Acesta a precizat că urmează transmiterea oficială către Comisia Europeană a dovezilor privind îndeplinirea reformei, după promulgarea legii de către președintele Nicușor Dan.
„Odată cu promulgarea din partea președintelui Nicușor Dan, vom putea în sfârșit demonstra îndeplinirea reformei asumate de România în cadrul PNRR. Urmează apoi transmiterea oficială către Comisia Europeană a acestei dovezi, pentru care vom cere reanalizarea a cererii de plată nr. 3”, a adăugat acesta.
Ministrul a recunoscut că există o întârziere de peste două luni față de termenul-limită, însă a subliniat că autoritățile încearcă să recupereze acest decalaj prin demersuri diplomatice.
„Chiar și în contextul întârzierii regretabile de peste două luni după termenul-limită de 28 noiembrie, voi depune toate eforturile diplomatice, formale și informale, pentru a încerca să salvăm situația jalonului pensiilor speciale și cele 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili”, a mai transmis Dragoș Pîslaru, potrivit Capital.
În perioada următoare, toate atenția se îndreaptă către decizia Comisiei Europene, care va influența direct atât finanțarea din PNRR, cât și direcția reformelor din sistemul de pensii din România.
Sursa foto: Arhivă
