Georgescu Dragos
Mircea Lucescu a fost la un pas de moarte după ce a leșinat în cantonamentul echipei naționale de la Mogoșoaia. Medicul Claudiu Stamaescu și maseurul Ovidiu Blendea au intervenit de urgență și i-au salvat viața selecționerului după 3-4 încercări de resuscitare.Din fericire nu a fost vorba de un stop cardio respirator, ci de fibrilații la inimă.
Ce sunt fibrilațiile la inimă, afecțiunea care l-a făcut pe Mircea Lucescu să leșine în cantonamentul naționalei
Ajuns la spital, Mircea Lucescu și-a revenit și a povestit momentele de groază pe care le-a trăit.
„M-am enervat foarte tare când am început să fac analiza meciului cu Turcia, chiar dacă au trecut deja trei zile. Și de la starea asta de nervozitate mi s-a făcut rău. Am simțit că nu mai pot respira normal”. Tehnicianul a ținut să clarifice și informațiile apărute în spațiul public, care sugerau o situație medicală mult mai gravă. „Sub nicio formă n-am suferit un stop cardiac, că am văzut că unii așa au scris. Au fost fibrilații”, a spus antrenorul pentru Golazo.
Fibrilațiile la inimă sunt printre cele mai frecvente tulburări de ritm cardiac și, în același timp, unele dintre cele mai puțin înțelese. Mulți oameni aud acest termen în contexte medicale sau în știri, însă nu știu exact ce înseamnă și cât de serioasă poate fi această afecțiune. În realitate, fibrilațiile pot varia de la episoade ușoare, trecătoare, până la situații care necesită intervenție medicală rapidă.
În termeni simpli, fibrilațiile reprezintă o dereglare a modului în care bate inima. Ritmul normal al inimii este regulat, stabil și coordonat. În momentul în care apare o fibrilație, acest ritm devine haotic, iar contracțiile inimii nu mai sunt eficiente.
Cea mai cunoscută formă este fibrilația atrială, o afecțiune în care camerele superioare ale inimii, numite atrii, nu mai funcționează coordonat. În loc să se contracte normal, ele „tremură”, iar acest lucru afectează circulația sângelui în întregul organism.
Inima funcționează ca o pompă care trimite sângele către organe. Pentru ca acest proces să fie eficient, fiecare bătaie trebuie să fie bine sincronizată. Fibrilațiile perturbă această sincronizare, iar rezultatul este o circulație mai puțin eficientă.
Una dintre principalele probleme ale fibrilațiilor este că ele pot apărea brusc. Unele persoane simt imediat că ceva nu este în regulă, în timp ce altele pot avea episoade fără simptome evidente. Această variabilitate face ca afecțiunea să fie uneori dificil de depistat fără investigații medicale.
Simptomele pot include palpitații, senzația că inima bate neregulat sau prea repede, oboseală accentuată, amețeală și dificultăți de respirație. În unele cazuri, poate apărea și o stare de slăbiciune generală sau chiar senzația de leșin.
Un aspect important este faptul că fibrilațiile nu trebuie ignorate, chiar dacă simptomele sunt ușoare. Ele pot crește riscul unor complicații serioase, cum ar fi accidentul vascular cerebral. Acest lucru se întâmplă deoarece sângele nu mai circulă eficient și se pot forma cheaguri.
Cauzele fibrilațiilor sunt variate. Ele pot fi legate de afecțiuni ale inimii, cum ar fi hipertensiunea arterială sau bolile coronariene, dar pot apărea și în urma stresului, a oboselii sau a unor dezechilibre în organism. Consumul excesiv de alcool sau cafeină poate contribui, de asemenea, la apariția acestor episoade.
Vârsta este un alt factor important. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, riscul de fibrilații crește. Totuși, ele pot apărea și la persoane mai tinere, mai ales dacă există factori favorizanți.
Diagnosticul se stabilește de obicei printr-un electrocardiogram (EKG), care înregistrează activitatea electrică a inimii. În unele cazuri, medicii pot recomanda monitorizare pe termen mai lung, pentru a observa dacă episoadele apar frecvent.
Tratamentul depinde de tipul și severitatea fibrilațiilor. În unele situații, este suficientă monitorizarea și adoptarea unui stil de viață mai sănătos. În alte cazuri, pot fi necesare medicamente pentru controlul ritmului cardiac sau pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge.
Există și situații în care medicii recomandă proceduri mai complexe, cum ar fi cardioversia, o metodă prin care ritmul inimii este readus la normal. În cazuri mai severe, se poate apela la intervenții minim invazive pentru corectarea problemelor electrice ale inimii.
Ce trebuie să faci în astfel de cazuri
Un aspect esențial este prevenția. Menținerea unui stil de viață echilibrat poate reduce semnificativ riscul de fibrilații. Alimentația sănătoasă, evitarea exceselor, controlul stresului și activitatea fizică moderată sunt factori care contribuie la sănătatea inimii.
De asemenea, controalele medicale regulate sunt importante, mai ales pentru persoanele care au factori de risc. Depistarea timpurie a problemelor cardiace poate preveni apariția complicațiilor.
Pentru cei care se confruntă deja cu fibrilații, este important să respecte recomandările medicului și să nu ignore simptomele. Chiar dacă unele episoade pot părea minore, ele pot indica o problemă mai serioasă.
În viața de zi cu zi, fibrilațiile pot afecta capacitatea de efort și starea generală de bine. Unele persoane pot simți că nu mai au aceeași energie sau că obosesc mai repede. Aceste schimbări nu trebuie ignorate, deoarece pot fi semne ale unei probleme cardiace.
Un alt aspect important este impactul emoțional. Persoanele care se confruntă cu fibrilații pot dezvolta anxietate legată de starea lor de sănătate. Este important ca aceste temeri să fie discutate cu medicul, pentru a primi informații corecte și pentru a evita stresul suplimentar.
În concluzie, fibrilațiile la inimă sunt o afecțiune care poate varia ca intensitate și impact, dar care necesită atenție și înțelegere. Cu informațiile corecte și cu sprijin medical, ele pot fi gestionate eficient, iar riscurile pot fi reduse.
