Loredana Ionescu
Guvernatorul Banca Națională a României a anunțat că instituția va propune o schimbare de abordare în ceea ce privește recuperarea tezaurului românesc aflat la Moscova. Demersul urmează să fie formalizat printr-un memorandum care va fi înaintat autorităților statului.
Declarația a fost făcută în cadrul unei dezbateri dedicate subiectului tezaurului, unde oficialul a subliniat necesitatea unei strategii coerente și susținute la nivel național.
O nouă strategie pentru un dosar vechi de peste un secol
Mugur Isărescu a explicat că este nevoie de implicarea instituțiilor statului și a societății civile pentru ca eforturile să fie eficiente și constante. În opinia sa, acest subiect trebuie tratat dincolo de interesele politice de moment.
„Pentru ca eforturile noastre să fie eficiente şi durabile, avem nevoie de sprijinul concret al instituţiilor statului român şi al societăţii civile.
Un astfel de demers ar fi eficient dacă ar fi imun la ciclurile electorale şi la calculele politice pe termen scurt. Ambele sunt utile şi legitime într-o democraţie, însă abuzul de aceste unelte împiedică formarea unui consens şi, mai ales, lipseşte de constanţă nişte eforturi care trebuie să fie, de fapt, naţionale.
Tocmai de aceea, după epuizarea crizei politice pe care o traversăm, Banca Naţională a României va înainta autorităţilor un memorandum prin care va propune o nouă strategie în abordarea problemei tezaurului nostru de la Moscova”, a declarat guvernatorul.
Contextul istoric al tezaurului românesc
Oficialul a reamintit contextul în care tezaurul României a fost trimis la Moscova, în perioada Primului Război Mondial. În acei ani, situația militară era extrem de dificilă, iar transferul a fost făcut către un aliat considerat sigur la acel moment.
„Aş reaminti că, în anul de graţie 1918, situaţia geopolitică a Europei era mult mai complicată şi mai gravă decât cea de astăzi, dar elitele noastre politice şi culturale s-au adunat şi au acţionat concentric, fapt pentru care rezultatele au fost de-a dreptul spectaculoase la sfârşitul acelui an.”
Guvernatorul a precizat că una dintre cele mai mari pierderi suferite de România este reprezentată de cele 91,5 tone de aur fin trimise la Moscova în anii 1916 și 1917.
„Transferul s-a realizat într-un context militar extrem de nefavorabil României, către singurul aliat cu care aveam graniţă comună şi cu care împărţeam frontul de Est.
Chiar în acele condiţii, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a trecut la încărcarea casetelor cu monede de aur în trenul de la Iaşi numai după ce reprezentantul Guvernului rus a semnat protocolul româno-rus în care garanta „integritatea valorilor ce vor fi trimise în Rusia de Banca Naţională a României atât pe timpul parcursului cu trenul, cât şi în timpul păstrării lor la Moscova”.
După cum ştiţi, în pofida protocoalelor cu valoare de tratat internaţional, puterea bolşevică a decis confiscarea întregului tezaur românesc în ianuarie 1918”, a afirmat acesta.
O misiune asumată de decenii
Mugur Isărescu a explicat că problema tezaurului a fost una dintre prioritățile sale încă din momentul în care a preluat conducerea BNR, în anul 1990.
„Aşa cum am mai menţionat şi cu alte prilejuri, atunci am primit de la fostul guvernator Decebal Urdea dosarul cu cele 166 de documente oficiale referitoare la tezaurul BNR de la Moscova.
Alcătuit în 1922, dosarul a fost predat din mână în mână de la guvernator la guvernator, predarea fiind însoţită de un fel de jurământ, care includea angajamentul de a face tot ce este posibil pentru recuperarea tezaurului.
În consecinţă, am respectat jurământul.”
Guvernatorul a subliniat că, începând din 1991, instituția a desfășurat activități constante de informare și documentare privind acest subiect, atât la nivel național, cât și internațional.
Demersuri la nivel european
În ultimii ani, eforturile s-au extins și în plan extern. BNR a contribuit la aducerea subiectului pe agenda Uniunii Europene și la informarea oficialilor europeni.
Guvernatorul a menționat adoptarea unei rezoluții de către Parlamentul European privind returnarea tezaurului și organizarea unor expoziții dedicate acestui subiect.
De asemenea, instituția a transmis materiale documentare în limba engleză pentru a face cunoscută problema la nivel internațional.
Dialogul cu partea rusă și perspectivele viitoare
Mugur Isărescu a precizat că dialogul bilateral nu este abandonat, însă este necesară o abordare mai complexă și adaptată contextului actual.
Potrivit acestuia, există și precedente istorice de restituire care pot constitui un punct de plecare pentru viitoare negocieri.
„Nu aş vrea să se înţeleagă de aici că renunţăm la abordarea bilaterală, la cadrul de discuţii oferit de Comisia comună româno-rusă, dar, pentru a căpăta un plus de consistenţă, Banca Naţională a României propune un nou tip de instituţionalizare a acestui dialog, care să ţină seama de schimbările politice internaţionale aflate în curs şi mai ales de perspectiva previzibilă a întoarcerii Rusiei în câmpul dreptului internaţional.”, potrivit Newsweek.
Guvernatorul a adăugat că existența obligațiilor legate de tezaur a fost deja recunoscută oficial în cadrul unor documente semnate de partea rusă, ceea ce reprezintă un fundament important pentru pașii următori.
Noua strategie anunțată ar putea marca o etapă diferită în eforturile de recuperare a tezaurului românesc, un subiect care rămâne deschis de peste un secol.
