Grigore Madalina
Un grup de parlamentari UDMR a depus la Senat o propunere legislativă care ar putea schimba din temelii logica alocației pentru copii. Ideea de bază: o parte semnificativă din bani să nu mai vină automat, ci să depindă de prezența efectivă la grădiniță sau la școală.
Demersul este motivat de creșterea abandonului școlar și de diferențele tot mai mari dintre copiii din mediul urban și cei din rural, în special în zonele defavorizate.
Alocație mai mică, dar bonus pentru cei prezenți la ore
Concret, alocația de stat pentru copiii între 3 și 18 ani ar urma să scadă de la 292 de lei la 100 de lei. În locul diferenței, ar fi introdusă o nouă formă de sprijin — o bursă de prezență de minimum 250 de lei — destinată exclusiv copiilor care merg constant la grădiniță sau la școală.
Adunate, cele două sume ar urca peste nivelul actual al alocației. „Ceea ce înseamnă că în total suma acordată crește cu 50 de lei: de la 292 de lei la 350 de lei”, a explicat senatorul Szabo Odon, citat de Edupedu.ro.
Diferența majoră față de sistemul de azi este că alocația de 100 de lei rămâne universală — o primesc toți copiii — pe când bursa de prezență ar fi rezervată doar celor care îndeplinesc criterii clare, printre care media 10 la purtare sau calificativul „Foarte Bine”. Pentru cei mici, de la grădiniță, regulile sunt ceva mai îngăduitoare: pot primi bursa chiar dacă au absențe nemotivate, atâta timp cât nu depășesc cinci zile pe lună.
Argumentul inițiatorilor: nu o condiționare a alocației, ci un mecanism paralel
Punctul juridic sensibil al proiectului este decizia Curții Constituționale din 2006, prin care condiționarea alocației de prezența la școală a fost declarată neconstituțională. Autorii susțin însă că noua schemă ocolește acest obstacol, pentru că nu modifică dreptul la alocație, ci adaugă o bursă separată.
„În acest context, prezenta inițiativa legislativă nu urmărește reintroducerea unor condiționalități asupra dreptului la alocație, ci instituirea unui mecanism distinct, complementar, respectiv bursa de prezență, cu rol specific in domeniul politicilor educaționale”, se precizează în expunerea de motive.
Szabo Odon afirmă că un sistem similar a mai funcționat în România: „A mai fost acest sistem în care alocația era condiționată de prezență la școală și a mers”. Senatorul descrie și ce s-a întâmplat după ce regula a fost eliminată: „Ulterior, Curtea Constituțională a intervenit și a spus că nu se poate condiționa alocația în acest sens de prezența la școală și după aceea a început debandada”.
În opinia sa, instrumentele actuale — în special amenzile aplicate părinților — nu mai dau rezultate. „Nu merge cu aceste amenzi, trebuie să recunoaștem. Avem multe situații și totuși nu am reușit să avem peste tot o intervenție generalizată”, spune inițiatorul.
Pariul pe educația timpurie și pe familiile vulnerabile
Proiectul mizează mult pe preșcolari. Szabo Odon argumentează că, prin cumulul dintre bursa socială și cea de prezență, sprijinul pentru copiii din familii defavorizate ar putea crește considerabil chiar de la grădiniță.
„Cu această inițiativă se întâmplă două lucruri, pentru că dacă duci și ai copil mic, bursa socială îți va reveni și la nivelul de zonă de preșcolar, ceea ce e important. Și aceea este legată tot de prezență și dacă vine și bursa de prezență, această sumă de bursă în zona vulnerabilă ar putea ajunge pentru zona de grădiniță undeva la 500 lei. Deci cele două tipuri de burse. Acesta este deja suma pentru care, fiți siguri, pe zonele vulnerabile vor merge toți copiii la grădiniță. 100% vor fi aduși la școală copiii”, susține el.
Inițiatorii pariază pe efecte de durată: „Pe termen mediu și lung, măsurile propuse sunt de natură să conducă la creșterea participării școlare, la menținerea unui număr mai mare de copii în sistemul de învățământ și la îmbunătățirea parcursului educațional al acestora”.
Dacă proiectul trece de Parlament, noile reguli ar urma să se aplice începând cu anul școlar 2027–2028.
