Mirela Loșniță
Guvernul condus de Ilie Bolojan a intrat oficial într-o zonă de provizorat după ce moțiunea de cenzură a fost adoptată marți, 5 mai 2026, în Parlament. Documentul inițiat de PSD, AUR și PACE – Întâi România a trecut cu un scor zdrobitor: 281 de voturi „pentru”, 4 voturi „împotrivă” și 3 voturi anulate. Din acel moment, Cabinetul Bolojan și-a pierdut mandatul politic deplin și are doar rolul de a administra treburile curente ale statului până la instalarea unui nou Executiv, scrie Mediafax.
Cât timp poate rămâne Bolojan premier interimar și ce are voie să facă
În calitate de premier interimar, Ilie Bolojan își păstrează o serie de atribuții, dar acestea sunt strict limitate la funcționarea de zi cu zi a statului. Concret, fostul premier poate:
- conduce ședințele de Guvern;
- coordona activitatea miniștrilor rămași în funcție;
- asigura continuitatea administrației centrale;
- aproba plăți curente și aplica bugetul deja adoptat;
- gestiona instituțiile publice și asigura continuitatea serviciilor esențiale;
- lua măsuri administrative care nu schimbă direcția politică a țării.
Constituția formulează această limită printr-o expresie cu greutate juridică: „administrarea treburilor publice”. Cu alte cuvinte, statul continuă să funcționeze, dar fără decizii politice de fond.
Ce NU mai are voie să facă Bolojan
Codul administrativ este foarte clar în privința limitelor unui Guvern al cărui mandat a încetat. În această perioadă, Executivul nu mai poate:
- emite ordonanțe simple sau ordonanțe de urgență;
- iniția proiecte de lege;
- promova politici publice noi;
- adopta măsuri care schimbă direcția politică a țării.
Practic, această restricție blochează marile reforme care ar fi cerut legislație nouă: schimbări fiscale majore, restructurări ample în administrație, sau orice măsură asumată politic în numele unei majorități parlamentare care, în acest moment, nu mai există. Cabinetul interimar funcționează, deci, ca un administrator tehnic, nu ca un actor politic.
Cât timp poate rămâne Bolojan la Palatul Victoria
Deși căderea Guvernului declanșează procedura constituțională pentru desemnarea unui nou premier, instalarea rapidă a unui nou Cabinet nu este deloc garantată. Președintele Nicușor Dan a anunțat că va începe cu consultări informale cu partidele, urmate de cele formale, și a exclus deja varianta alegerilor anticipate. Negocierile, însă, se anunță complicate.
Tabloul politic actual confirmă acest lucru:
- PSD vrea o formulă de guvernare cu PNL, dar fără Bolojan ca premier;
- PNL a decis trecerea în opoziție și a anunțat că nu mai consideră PSD un partener credibil;
- USR rămâne, la rândul său, rezervată cu privire la o reluare a coaliției cu social-democrații.
În lipsa unei majorități clar conturate, Ilie Bolojan poate rămâne o perioadă semnificativă la Palatul Victoria în calitate de premier interimar — chiar dacă cu atribuții limitate.
Precedentul Boc este edificator: Guvernul demis în octombrie 2009 a continuat să administreze treburile curente până în decembrie, timp de aproximativ 71 de zile. Un scenariu similar nu este exclus nici în actualele condiții — mai ales că diviziunile politice par mai profunde decât cele din 2009.
Procedura constituțională pentru noul Guvern
Pașii pe care îi va urma președintele Nicușor Dan sunt clar prevăzuți în Constituție.
1. Consultări cu partidele parlamentare
Președintele trebuie să consulte partidul care are majoritatea absolută în Parlament sau, în lipsa acestuia (cum este cazul actual), partidele parlamentare.
2. Desemnarea candidatului la funcția de premier
După consultări, președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru.
3. Votul de încredere în Parlament
Candidatul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și listei complete a Guvernului. Pentru a fi învestit, este nevoie de majoritatea absolută (50% + 1 din numărul total al parlamentarilor).
Scenariul anticipatelor: posibil, dar foarte greu de atins
Constituția prevede și varianta alegerilor anticipate, dar în condiții foarte stricte. Pentru ca președintele să poată dizolva Parlamentul, trebuie îndeplinite simultan trei condiții:
- să fi trecut 60 de zile de la prima solicitare a votului de încredere;
- Parlamentul să fi respins cel puțin două propuneri de învestitură;
- președintele să decidă efectiv să dispună dizolvarea Parlamentului.
Chiar și atunci, dizolvarea Parlamentului rămâne o posibilitate, nu un automatism. Mai mult, președintele Nicușor Dan a exclus deja public scenariul alegerilor anticipate, ceea ce reduce semnificativ șansele ca acest mecanism să fie activat.
Ce urmează concret
În următoarele zile, atenția se va concentra integral pe Palatul Cotroceni. Consultările informale cu liderii partidelor pro-occidentale vor stabili dacă:
- coaliția PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități poate fi refăcută cu un alt premier;
- PSD va încerca să formeze o majoritate „plan B” fără PNL — cu UDMR, Minoritățile, S.O.S. România, POT, PACE și parlamentari neafiliați;
- sau dacă scena politică va rămâne blocată, prelungind interimatul Cabinetului Bolojan pentru câteva săptămâni.
În tot acest timp, statul român continuă să funcționeze, plățile curente se efectuează, instituțiile publice își fac treaba — dar deciziile politice de fond rămân înghețate. Iar pentru cetățeni, mesajul important este simplu: oricât de tensionată ar fi situația politică, statul nu rămâne fără Guvern nici măcar o zi. Doar că, până la formarea unui nou Cabinet cu mandat deplin, acest Guvern poate doar să administreze, nu și să decidă.
