Grigore Madalina
Autoritățile sanitare internaționale urmăresc cu atenție evoluția focarului de hantavirus apărut pe nava MV Hondius, iar specialiștiii spun că data de 19 mai ar putea fi decisivă pentru a vedea dacă virusul începe să se răspândească mai departe.
Până acum au fost confirmate mai multe cazuri legate direct de navă, însă experții încearcă să afle dacă există și infectări în afara acestui focar inițial.
Cercetătorii avertizează că perioada mare de incubație face dificilă evaluarea rapidă a situației.
Specialiștii urmăresc atent evoluția focarului
Potrivit experților, apariția unor noi cazuri în jurul datei de 19 mai ar putea însemna că virusul a început să se transmită și către alte persoane care nu au avut legătură directă cu nava.
„Avem acum 10 cazuri de hantavirus, un pacient aparent zero și nouă cazuri de infectare de la om la om din generația a doua”, a spus medicul-cercetător Steven Quay.
În acest moment nu există dovezi clare că virusul s-a răspândit dincolo de pasagerii aflați pe MV Hondius.
Totuși, aproape 30 de persoane au părăsit nava înainte ca pericolul să fie cunoscut, iar specialiștii spun că acestea ar fi putut intra în contact cu sute de oameni în ultimele săptămâni.
„Data de 19 mai este o dată bună de urmărit”, consideră cercetătorii, deoarece atunci ar putea apărea eventuale cazuri secundare sau chiar terțiare.
Perioada de incubație complică situația
Medicul-cercetător Steven Quay spune că simptomele apar, în medie, după aproximativ 22 de zile de la infectare.
Acest lucru îngreunează depistarea rapidă a noilor cazuri.
Specialistul a analizat toate infectările din a doua generație, adică persoanele care au avut contact cu pacientul considerat „zero”, Leo Schilperoord, în vârstă de 70 de ani.
„Dacă cazurile continuă și după acest moment, probabil vor fi cazuri de la a doua la a treia generație”, a explicat Steven Quay.
În alte focare de hantavirus, perioada de incubație a variat între 22 și 28 de zile.
Cercetătorii analizează și posibilitatea transmiterii aeriene
Specialiștii spun că riscul pentru populația generală rămâne redus, deoarece virusul se transmite în principal prin contact apropiat.
Mai exact, prin sărut, împărțirea alimentelor sau contact cu fluide corporale.
Cu toate acestea, cercetătorii nu exclud scenarii mai complexe legate de tulpina Andes a virusului.
Profesorul Joseph Allen, de la Universitatea Harvard, a declarat că un medic aflat pe MV Hondius i-a spus că unele persoane infectate nu ar fi avut contact apropiat cu pacientul zero.
„Practic, aceștia s-au intersectat doar în sălile de mese sau în sălile de curs.”
Această informație ridică suspiciuni privind o posibilă transmitere aeriană a tulpinii HV Andes.
Și în trecut au existat situații asemănătoare. Într-un focar anterior din provincia Chubut, Argentina, o persoană s-ar fi infectat după o simplă întâlnire la o petrecere.
Specialiștii compară răspândirea cu varianta Omicron
Jurnaliștii publicației The Telegraph notează că, dacă toate persoanele infectate de pe navă au luat virusul direct de la pacientul zero, rata de reproducere ar putea fi în jur de 9.
Aceasta este similară cu rata de răspândire a variantei Omicron a COVID-19.
Totuși, cercetătorii spun că izolarea navei ar putea explica această valoare ridicată.
Experții avertizează însă că tulpina Andes ar putea fi mai contagioasă decât se credea până acum.
Data de 21 iunie, următorul moment important
Specialiștii spun că, dacă până pe 19 mai nu vor apărea cazuri noi, situația ar putea fi considerată sub control.
În schimb, dacă după această dată vor exista noi infectări, focarul ar putea intra într-o nouă etapă.
„19 mai este o dată bună de urmărit… dacă cazurile continuă și după acest moment, probabil vor fi cazuri de la a doua la a treia generație”, au transmis cercetătorii.
Dacă nu vor apărea noi cazuri nici după perioada completă de incubație, data de 21 iunie ar putea marca finalul oficial al focarului.
„Atunci perioada de incubație își va fi încheiat cursul și nu există nicio șansă ca altcineva să fie infectat de la primul focar.”
