Mulți români cred că bunurile devin comune între soți doar după un anumit număr de ani de căsătorie. În realitate, legea din România nu stabilește niciun termen minim pentru acest lucru.
Potrivit Codului Civil, un bun devine comun din momentul în care este dobândit în timpul căsătoriei, indiferent câți ani au trecut de la nuntă.
Regula se aplică automat în cazul majorității cuplurilor căsătorite, dacă soții nu au ales un alt regim matrimonial prin contract.
Ce înseamnă un bun comun în timpul căsătoriei
Regulile privind bunurile comune sunt prevăzute în Codul Civil al României, în articolele care reglementează comunitatea legală de bunuri.
Acest regim se aplică automat tuturor soților care nu au semnat o convenție matrimonială diferită.
Concret, orice bun cumpărat sau dobândit în timpul căsătoriei este considerat, în principiu, bun comun.
Nu contează pe numele cui este trecut bunul sau cine a contribuit mai mult financiar la achiziție.
Legea pornește de la ideea că ambii soți contribuie la viața familiei, fie prin venituri directe, fie prin alte forme de sprijin.
Astfel, dacă unul dintre soți cumpără o mașină, un teren sau un apartament după căsătorie, bunul respectiv aparține ambilor soți.
Nu există un număr minim de ani pentru ca bunurile să devină comune
Una dintre cele mai răspândite idei greșite este că trebuie să treacă mai mulți ani pentru ca un bun să intre automat la comun.
În realitate, legea nu stabilește niciun termen.
Bunurile devin comune imediat după ce sunt dobândite în timpul căsătoriei.
Asta înseamnă că un apartament cumpărat la câteva luni după nuntă are, în general, același regim juridic ca unul cumpărat după 20 de ani de căsnicie.
Durata căsătoriei nu schimbă statutul bunului.
Ce bunuri nu sunt considerate comune
Există însă și excepții importante prevăzute de lege.
Nu toate bunurile dobândite în timpul căsătoriei intră automat în categoria bunurilor comune.
Codul Civil face diferența între bunuri comune și bunuri proprii.
Sunt considerate bunuri proprii:
- bunurile cumpărate înainte de căsătorie;
- moștenirile primite individual;
- donațiile făcute doar unuia dintre soți;
- bunurile de uz personal;
- despăgubirile pentru daune morale sau fizice.
Aceste bunuri rămân proprietatea exclusivă a persoanei respective, chiar dacă aceasta este căsătorită.
De exemplu, un apartament moștenit de unul dintre soți de la părinți nu devine automat bun comun.
Exemple de bunuri comune și bunuri proprii
În practică, diferențele dintre cele două categorii creează deseori confuzii.
Printre bunurile considerate comune se află:
- casele cumpărate după căsătorie;
- mașinile achiziționate în timpul mariajului;
- terenurile cumpărate după nuntă;
- salariile și veniturile obținute în timpul căsătoriei;
- bonusurile și alte câștiguri financiare.
În schimb, sunt considerate bunuri proprii:
- apartamentele cumpărate înainte de căsătorie;
- bunurile primite prin moștenire;
- donațiile făcute doar unuia dintre soți;
- obiectele personale;
- anumite despăgubiri acordate individual.
Ce se întâmplă cu bunurile în cazul unui divorț
În cazul divorțului, bunurile comune se împart, de regulă, în mod egal între soți.
Nu contează cine a avut salariul mai mare sau pe numele cui sunt trecute bunurile în acte.
Totuși, legea permite și excepții.
Dacă unul dintre soți poate demonstra că a avut o contribuție semnificativ mai mare la dobândirea bunurilor, instanța poate decide o împărțire diferită.
Partajul poate fi făcut pe cale amiabilă sau prin proces în instanță.
În multe cazuri, disputele privind bunurile sunt printre cele mai dificile etape ale unui divorț.
Ce alte regimuri matrimoniale pot alege soții
Comunitatea legală nu este singura variantă prevăzută de lege.
Soții pot alege și alte regimuri matrimoniale prin convenție notarială.
Printre acestea se află:
- separația de bunuri;
- comunitatea convențională.
În cazul separației de bunuri, fiecare soț păstrează proprietatea exclusivă asupra bunurilor dobândite pe numele său.
Dacă nu există o convenție matrimonială semnată la notar, legea aplică automat regimul comunității legale.
De ce este important ca soții să cunoască aceste reguli
Mulți români află abia în momentul unui divorț sau al unui conflict familial cum funcționează, de fapt, regimul bunurilor comune.
Specialiștii spun că este important ca fiecare cuplu să înțeleagă aceste reguli încă de la începutul căsătoriei.
Modul în care sunt administrate bunurile și finanțele familiei poate avea efecte importante pe termen lung.
De asemenea, lipsa informațiilor corecte duce deseori la neînțelegeri și procese complicate.
Potrivit legislației actuale, ideea că bunurile devin comune doar după mai mulți ani de căsătorie este un mit.
În realitate, ele capătă acest statut chiar din momentul în care sunt dobândite în timpul mariajului.
Sursa foto: Arhivă






















