Georgescu Dragos
Comunitatea juridică din Cluj este în doliu. Marius Liviu Harosa, avocat în Baroul Cluj și conferențiar universitar la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai, s-a stins din viață la vârsta de 52 de ani. Vestea a fost primită cu durere de colegi, foști studenți și de cei alături de care a purtat, timp de peste două decenii, una dintre cele mai importante bătălii juridice din România: lupta pentru salvarea Roșiei Montane.
Doliu în lumea învățământului. A murit un cunoscut profesor și avocat din România
Potrivit colegului și prietenului său, avocatul Ciprian Păun, Marius Harosa s-a stins după o boală grea, care l-a măcinat în ultima perioadă.
Un șef de promoție care a rămas toată viața la UBB
Marius Liviu Harosa s-a născut pe 18 octombrie 1974. Și-a legat aproape întreaga carieră de Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde a fost mai întâi student, apoi profesor.
A absolvit facultatea în 1997 ca șef de promoție, un început care anunța cariera academică de mai târziu. În același an a urmat cursurile Academiei de Drept Internațional de la Haga, una dintre cele mai prestigioase instituții de pregătire în dreptul internațional din lume.
În 2008 și-a obținut titlul de doctor în drept la UBB, cu distincția „Magna cum laude”, sub îndrumarea profesorului Liviu Pop, una dintre marile autorități ale dreptului civil românesc. Teza sa de doctorat a abordat un subiect rar în literatura juridică românească: bunurile temporale ale Bisericii, adică regimul juridic al bunurilor deținute de cultele religioase.
Profesorul care îmbina dreptul civil cu dreptul canonic
La Facultatea de Drept a UBB, Marius Harosa a predat drept civil, cu accent pe drepturile reale, dar și drept canonic. Rar întâlnită în facultățile de drept din România, această disciplină studiază normele juridice ale Bisericii. A coordonat și clinica juridică, programul prin care studenții învață să aplice dreptul în situații reale, lucrând pe cazuri concrete sub îndrumarea profesorilor.
Cercetările sale privind regimul juridic al bunurilor cultelor religioase au fost premiate atât de Uniunea Juriștilor din România, cât și de Academia Română, două dintre cele mai importante recunoașteri pe care le poate primi un jurist din mediul academic.
Interesele sale științifice au mers însă mult dincolo de dreptul canonic. A scris despre răspunderea civilă, bioetică, dreptul mediului și responsabilitatea socială a companiilor. A publicat studii despre înscrierea posesiei în cartea funciară, despre uzufruct și despre legislația privind consolidarea clădirilor interbelice, o temă cu impact direct asupra multor proprietari din orașele mari ale României. A analizat și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind așa-numitul „drept la moarte”, unul dintre cele mai sensibile subiecte ale dreptului contemporan.
Una dintre ultimele sale lucrări este o culegere de fișe de drept civil, apărută în 2025 la editura Universul Juridic, pe care a coordonat-o și care se adresează studenților care se pregătesc pentru examene. Din 2006 a făcut parte și din colegiul editorial al Revistei de drept internațional privat și drept comparat. A participat ca invitat la conferințe internaționale, inclusiv la evenimente organizate de Asociația Henri Capitant, una dintre cele mai cunoscute organizații dedicate culturii juridice de tradiție franceză.
Avocatul din spatele luptei pentru Roșia Montană
În paralel cu activitatea de la catedră, Marius Harosa a practicat avocatura în Baroul Cluj. A oferit consultanță și a reprezentat clienți în litigii de drept civil, administrativ, fiscal și de mediu.
Numele său rămâne însă legat, mai presus de orice, de Roșia Montană. Timp de peste două decenii, a fost implicat în procesele purtate pentru protejarea localității din Munții Apuseni, amenințată de proiectul minier al companiei canadiene Gabriel Resources, care plănuia să exploateze aurul și argintul din zonă folosind cianuri.
Potrivit lui Ciprian Păun, Harosa a susținut ani la rând demersurile juridice împotriva proiectului minier. A sprijinit și asociațiile care au intervenit în arbitrajul de la Washington, procesul în care compania canadiană cerea despăgubiri uriașe statului român.
Acel proces, început de Gabriel Resources în 2015 la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (ICSID), a fost unul dintre cele mai mari litigii din istoria României. Compania a cerut despăgubiri de 6,7 miliarde, susținând că statul român i-a blocat proiectul. Pe 8 martie 2024, tribunalul arbitral a respins pretențiile companiei, iar România a câștigat procesul. În plus, Gabriel Resources a fost obligată să plătească statului român cheltuielile de judecată, de aproximativ 10 milioane de dolari.
Victoria de la Washington a venit după ce, în 2021, Roșia Montană fusese înscrisă pe lista patrimoniului mondial UNESCO. A fost rezultatul a ani de muncă a sute de oameni: localnici, activiști, arheologi, istorici și juriști. Marius Harosa a fost unul dintre aceștia, într-o luptă care s-a dus mai ales în sălile de judecată, departe de lumina reflectoarelor.
„Un om riguros, apropiat de colegi și de studenți”
În mesajul de omagiu publicat după moartea sa, avocatul Ciprian Păun l-a descris pe Marius Harosa ca pe un om riguros, aproape de colegii și studenții săi. A evocat atât contribuția sa academică, cât și perseverența cu care a dus lupta juridică pentru Roșia Montană.
Păun a subliniat că, pentru Harosa, combaterea nedreptății a fost una dintre motivațiile profunde ale profesiei de jurist. Nu a văzut dreptul doar ca pe o meserie, ci ca pe un instrument prin care se pot repara lucruri strâmbe din societate.
Pentru generațiile de studenți care i-au trecut prin amfiteatre la Facultatea de Drept a UBB, profesorul Harosa a fost un dascăl exigent, dar dispus să explice și să îndrume. Mulți dintre absolvenții care au trecut prin clinica juridică pe care a coordonat-o profesează astăzi ca avocați, judecători sau consilieri juridici.
O pierdere pentru Cluj și pentru dreptul românesc
Moartea lui Marius Harosa, la doar 52 de ani, lasă un gol greu de umplut, atât la Facultatea de Drept a UBB, cât și în Baroul Cluj. Puțini juriști au reușit să îmbine atât de firesc cariera academică, cercetarea într-un domeniu de nișă precum dreptul canonic și practica de avocat implicat în cauze de interes public.
A format generații de juriști, a publicat lucrări care vor rămâne în bibliotecile facultăților de drept și a contribuit la una dintre cele mai importante victorii juridice ale României din ultimii ani.
Detaliile privind slujba de înmormântare nu au fost făcute publice până în acest moment.
Dumnezeu să-l odihnească în pace! Sincere condoleanțe familiei, colegilor și tuturor celor care l-au cunoscut.
