Georgescu Dragos
Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat vineri, 15 mai 2026, o lege care aduce o corecție importantă unei măsuri controversate adoptate la sfârșitul anului trecut. Este vorba despre Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate — un act normativ așteptat de sute de mii de pacienți din România care se aflau într-o situație de inechitate flagrantă: deși sufereau de boli cronice sau se aflau în situații medicale grave, erau obligați să suporte financiar prima zi de concediu medical, fără nicio compensație din partea angajatorului sau a statului.
Nicușor Dan a promulgat legea. Ce se întâmplă cu prima zi de concediu medical
Prin promulgarea acestei legi, statul român recunoaște că regula generală introdusă în grabă la finalul lui 2025 nu putea fi aplicată uniform tuturor categoriilor de pacienți și că anumite situații medicale impun un tratament diferențiat, bazat pe echitate și pe realitatea clinică a bolnavului.
Pentru a înțelege importanța acestei legi, trebuie să ne întoarcem la sfârșitul anului 2025. Pe 30 decembrie, în ultima ședință de Guvern din acel an, executivul a adoptat, prin Ordonanță de Urgență, o măsură cu impact direct asupra milioanelor de angajați din România: prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită.
Decizia s-a înscris într-un pachet mai larg de măsuri de austeritate, menit să reducă presiunea asupra bugetului de stat și a fondurilor de asigurări sociale de sănătate. Argumentul invocat de autorități a fost acela că multe concedii medicale de scurtă durată sunt acordate nejustificat, iar eliminarea plății pentru prima zi ar descuraja abuzurile din sistem.
Măsura a intrat în vigoare în luna februarie 2026 și a generat imediat reacții negative din partea sindicatelor, asociațiilor de pacienți și mediului medical. Principala critică nu viza neapărat principiul descurajării abuzurilor — un obiectiv în sine legitim — ci modul nediferențiat în care regula era aplicată: același tratament pentru un angajat care ia concediu medical pentru o răceală banală și pentru un bolnav cronic aflat în evidența unui program național de sănătate, care se internează de zi pentru o procedură medicală obligatorie sau care ajunge de urgență la spital.
Această inechitate a generat presiuni parlamentare și din partea Ministerului Sănătății, care a propus introducerea unor excepții clare pentru categoriile de pacienți cu adevărat vulnerabili.
Actul normativ promulgat de Nicușor Dan stabilește că prima zi de concediu medical va fi plătită în următoarele situații:
Pacienții cronici — Persoanele diagnosticate cu boli cronice sunt, prin definiție, pacienți care au nevoie de îngrijiri medicale recurente, fără ca aceasta să fie o alegere sau un capriciu. Un diabetic, un hipertensiv, un pacient cu afecțiuni reumatologice sau cardiovasculare nu poate fi tratat la fel ca un angajat sănătos care solicită un concediu ocazional. Boala cronică nu dispare, nu se ia în concediu și nu respectă calendarul angajatorului. Excluderea acestei categorii de la regula neplății primei zile este, prin urmare, o recunoaștere elementară a realității medicale.
Pacienții incluși în programele naționale de sănătate — România derulează o serie de programe naționale de sănătate finanțate din fonduri publice, care acoperă boli grave precum cancerul, hepatita, HIV/SIDA, diabetul, bolile rare și altele. Pacienții incluși în aceste programe sunt, prin natura diagnosticului lor, printre cei mai vulnerabili din sistem. Ei nu aleg să fie bolnavi și nu au libertatea de a-și programa starea de sănătate în funcție de interesele angajatorului. Aplicarea regulii neplății primei zile de concediu acestor pacienți ar fi constituit o penalizare a celor mai bolnavi oameni din societate — un mesaj inacceptabil din perspectiva unui stat care pretinde că are un sistem de sănătate solidar.
Pacienții care beneficiază de spitalizare de zi — Spitalizarea de zi este o formă modernă de îngrijire medicală, recomandată și încurajată la nivel european tocmai pentru că reduce costurile și evită internările prelungite. Un pacient care se prezintă la spital pentru o procedură de zi — chimioterapie, dializă, intervenție minim invazivă — nu poate fi penalizat financiar pentru că urmează un protocol medical impus de starea sa de sănătate.
Urgențele medico-chirurgicale — Această categorie este, poate, cea mai intuitivă dintre excepții. Nimeni nu alege să aibă o urgență medicală. Un infarct, un accident, o apendicită, o fractură sau orice altă situație care impune prezentarea de urgență la o unitate medicală nu are nimic în comun cu abuzul de concediu medical pe care regula generală urmărea să îl descurajeze. Aplicarea neplății primei zile în cazul urgențelor ar fi fost nu doar inechitabilă, ci și profund imorală.
Drumul Legii: De la Ministerul Sănătății la Palatul Cotroceni
Procesul care a dus la promulgarea de vineri a început cu propunerile formulate de Ministerul Sănătății, preluate și introduse de parlamentari sub forma unor amendamente la proiectul de lege de aprobare a OUG 91/2025.
Camera Deputaților a adoptat aceste excepții în plenul său cu aproximativ trei săptămâni înainte de promulgare. La momentul votului, fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, anunțase public decizia, subliniind că excepțiile vizează tocmai categoriile în care „nevoia de protecție este și mai mare.”
„Astăzi s-au votat în Plenul Camerei Deputaților excepțiile propuse de Ministerul Sănătății și care au fost introduse de colegii parlamentari: prima zi de concediu medical va fi plătită acolo unde nevoia de protecție este și mai mare: pacienții cronici, pacienții incluși în programele naționale de sănătate, pacienții care beneficiează de spitalizare de zi, urgențele medico-chirurgicale”, declarase Rogobete la momentul adoptării.
Traseul legislativ s-a încheiat vineri, odată cu semnarea decretului de promulgare de către președintele Nicușor Dan, act prin care legea intră în circuitul juridic și urmează să producă efecte după publicarea în Monitorul Oficial al României.
Cine beneficiează concret
Numărul românilor care intră în categoriile exceptate de la regula neplății primei zile de concediu medical este semnificativ. România are peste 3 milioane de pacienți cu boli cronice înregistrați în sistemul de sănătate, la care se adaugă zeci de mii de bolnavi incluși în programele naționale de sănătate — numai programul de oncologie, de exemplu, acoperă sute de mii de pacienți.
La acestea se adaugă pacienții care efectuează proceduri de spitalizare de zi — dializați, pacienți oncologici aflați în tratament chimioterapic, cei care beneficiază de proceduri de reabilitare sau de intervenții minim invazive — și, evident, toți angajații care pot ajunge, la un moment dat, în situația de a necesita îngrijiri de urgență.
Concret, pentru acești oameni, legea promulgată vineri înseamnă că nu vor mai fi nevoiți să suporte financiar prima zi de absență de la locul de muncă atunci când starea lor de sănătate îi obligă să apeleze la sistemul medical. Este o diferență care, pentru un pacient cu venituri modeste și cheltuieli medicale recurente, poate conta în mod real în bugetul lunar al familiei.
Episodul legat de prima zi de concediu medical ilustrează, o dată în plus, riscurile legislației adoptate în grabă, prin ordonanțe de urgență, fără o analiză de impact suficient de detaliată. Adoptată în ultima zi a anului, în contextul presiunilor bugetare de moment, măsura nu a luat în calcul diversitatea situațiilor medicale reale cu care se confruntă angajații români.
Corecția adusă prin legea promulgată vineri este binevenită, dar ridică și o întrebare legitimă: câte alte prevederi din pachetele de austeritate adoptate rapid în ultimii ani conțin inechități similare, care nu au beneficiat încă de atenția necesară pentru a fi remediate?
Promulgarea de vineri este, în orice caz, un pas în direcția corectă — un semn că sistemul legislativ românesc este capabil să se autocorecteze atunci când impactul unor măsuri asupra categoriilor vulnerabile devine suficient de vizibil și de documentat pentru a genera reacție politică.
Legea urmează să fie publicată în Monitorul Oficial al României, dată de la care prevederile sale vor intra în vigoare și vor putea fi aplicate efectiv de angajatori, case de asigurări de sănătate și medici care eliberează certificate de concediu medical.
