Grigore Madalina
Ministerul Muncii a publicat proiectul noii Legi a salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, document care include grilele de salarizare și calendarul de implementare al reformei.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat principalele schimbări și a transmis că reforma salarizării este una dintre cele mai importante măsuri aflate în pregătire.
„Reforma salarizării în sectorul bugetar din România este un proiect îndelung aşteptat. (..) Suntem în luna mai şi cred că suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea, într-adevăr, cum putem îndeplini această reformă foarte importantă. (..) Suntem într-un moment bun pentru România, într-un moment în care avem un acord politic mediat de către Administraţia Prezidenţială, tocmai pentru ca să ne asigurăm că această lege are şanse să fie trecută”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru.
Acesta a explicat că reforma trebuie construită în funcție de posibilitățile bugetare ale statului și pe baza unui acord politic clar.
„E nevoie să vedem ce ne permitem şi al doilea lucru, v-am spus că e nevoie de acest acord politic privind principii. (..) Noi astăzi încercăm să reparăm, dacă putem să ne uităm şi la principii, o legislaţie de salarizare care a fost adoptată în 2017, legea 153, care în esenţă nu era neapărat rea, ca lege”, a afirmat Pîslaru.
Potrivit ministrului, partidele politice au stabilit deja plafonul maxim pe care România îl poate suporta pentru aplicarea noii reforme salariale.
„De la 166 miliarde de lei, cât avem în prezent, nu putem depăşi 174 miliarde de lei anul viitor, deci 8 miliarde de lei care să fie bugetul pentru această reformă”, a explicat acesta.
Dragoș Pîslaru a insistat asupra ideii că salariile nu vor fi reduse după aplicarea noii legi.
„Partidele au agreat ideea centrală că salariile nu scad, că niciun venit nu va scădea şi că avem nevoie de o implementare unitară”, a declarat ministrul.
Oficialul a mai precizat că noul sistem trebuie să respecte principiul „muncă egală, salarizare egală”.
„Nu ai cum să ai un sistem salarial în care să ai poziţii care au acelaşi conţinut de muncă şi să fie remunerate diferit. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, după adoptarea legii 153, este că pentru anumite familii ocupaţionale s-au dat nişte bani în plus, altele au rămas în urmă iar diferenţele au rămas majore pe acelaşi tip de poziţii”, a explicat Dragoș Pîslaru.
Ministrul Muncii a vorbit și despre nevoia de predictibilitate și sustenabilitate în sistemul public de salarizare.
„Trebuie să existe o legătură între câteva lucruri, cât îţi permiţi, care este angajamentul pe termen mediu pe care îl ai, legat de deficitul bugetar şi ştiţi că România are acest angajament de a ajunge înapoi la 3% până în 2030”, a spus acesta.
Totodată, ministrul a atras atenția asupra nevoii de a susține tinerii care intră în administrația publică.
„Al treilea lucru care este esenţial pentru un sistem de administraţie publică relativ îmbătrânit, ca vârstă, peste 40 de ani, este ideea cum susţii funcţiile de intrare în administraţia publică, debutanţii şi cum îi motivezi”, a declarat Pîslaru.
Un alt punct important al reformei este legat de performanță și responsabilitate.
„Ştim foarte bine că se discută de acest lucru de mult timp. În legea 153 (…) a fost preluată ideea de bonusare şi de stimulent de performanţă, dar care după aceea a deraiat cu fiecare familie ocupaţională, cu interpretările proprii”, a explicat ministrul.
Noua lege a salarizării prevede introducerea unui salariu de referință cuprins între 4.100 și 4.300 de lei, măsură considerată esențială pentru reorganizarea sistemului public de salarizare din România.
Legea salarizării și anexele pot fi consultate AICI.
