Mirela Loșniță
Curtea Constituțională a României a decis miercuri, 27 mai, să respingă sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan privind legea referitoare la decontarea anumitor cheltuieli pentru conducerea companiilor de stat.
CCR a respins sesizarea lui Nicușor Dan
Judecătorii CCR au stabilit că actul normativ respectă prevederile Constituției și că regulile privind decontarea cheltuielilor de reprezentare, transport, diurnă și cazare nu reprezintă beneficii suplimentare necontrolate, ci cheltuieli efectuate în exercitarea mandatului.
Potrivit comunicatului transmis de Curtea Constituțională, modificările aduse de Parlament nu schimbă scopul inițial al legii și nu încalcă principiul bicameralismului. În plus, CCR a precizat că stabilirea acestor reguli ține de opțiunea legislativă a Parlamentului.
Comunicatul CCR:
Curtea Constituțională a stabilit că reglementarea distinctă a posibilității decontării în condițiile legii, a unor cheltuieli de reprezentare, transport, diurnă și cazare efectuate în scopul exercitării mandatelor de către administratorii și directorii, în cazul sistemului unitar, respectiv de către membrii consiliului de supraveghere și membrii directoratului, în cazul sistemului dualist, fără ca acestea să fie considerate beneficii sau avantaje din categoria celor menționate la art.39 alin.(2) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.109/2011, nu contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art.1 alin.(5) privind principiul legalității, art.61 alin.(2) privind rolul Parlamentului, art.75 – Sesizarea Camerelor, art.135 alin.(2) lit.b) privind obligația statului de a asigura protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară, precum și art.147 alin.(4) referitor la efectele deciziilor Curții Constituționale.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, care au privit, pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, Curtea a constatat că:
– Introducerea și a altor tipuri de cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna și cazarea, care nu sunt asimilate beneficiilor sau avantajelor acordate de societate prin contractul de mandat, fiind distincte de cele reglementate în cuprinsul art.39 alin.(2) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.109/2011, nu are semnificația unei deturnări de la scopul inițial al legii, ci este în legătură directă cu acesta. Fiind realizate în scopul exercitării mandatelor, aceste cheltuieli sunt de fapt, decontări de cheltuieli prevăzute de lege, care fac parte din categoria de informații publice prevăzute la art.51 lit.l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.109/2011.
– Prin urmare, o atare normă juridică poate fi adoptată de forul decizional, în propria procedură parlamentară de legiferare, fiind expresia propriului aport, exprimat în limitele marjei de legiferare permise forului decizional de însuși principiul bicameralismului. Întrucât Camera decizională a acționat în sfera sa de competență, iar modificările operate nu se abat de la scopul urmărit de inițiatorul propunerii legislative, ci constituie expresia unei reglementări corespunzătoare cu finalitatea legii, nu se poate reține încălcarea principiului constituțional al bicameralismului.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:
– Reglementarea distinctă a cheltuielilor cu reprezentarea, transportul, diurna și cazarea care nu sunt beneficii în sensul celor instituite în art.39 alin.(2) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.109/2011, ci reprezintă decontări de cheltuieli efectuate în scopul exercitării mandatelor, potrivit legii, nu semnifică în mod automat faptul că aceste cheltuieli sunt nelimitate sau că se sustrag controlului și autorizării exercitate de către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice. Agenția va controla și autoriza în continuare orice cheltuială care se circumscrie în totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat, și va aprecia în legătură cu oportunitatea sau natura juridică a acestor cheltuieli, precum și cu privire la limitele/plafoanele acestora.
– Pe de altă parte, nu intră în competența Curții Constituționale stabilirea beneficiilor ce pot fi incluse în cadrul contractului de mandat și nici a criteriilor legale în funcție de care anumite cheltuieli publice pot fi decontate fără a fi considerate beneficii/avantaje, astfel încât legea criticată exprimă o opțiune legislativă ce se circumscrie libertății constituționale a legiuitorului, consacrate de art.61 alin.(1) din Legea fundamentală, de a stabili condițiile și criteriile de acordare a unor drepturi.
Sesizarea fusese trimisă la finalul lunii aprilie de președintele Nicușor Dan și viza legea de aprobare a unei ordonanțe privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Șeful statului a contestat introducerea unui nou alineat care prevede că anumite cheltuieli realizate de administratori și directori ai companiilor de stat listate la bursă nu vor mai fi considerate beneficii sau avantaje salariale.
Concret, legea stabilește că decontările pentru reprezentare, transport, diurnă și cazare, atunci când sunt făcute în scopul exercitării mandatului, nu intră în categoria beneficiilor plafonate prin contractele de mandat.
„Configurația cheltuielilor admise la decontare, în această sferă a relațiilor sociale, permite o cvasi-universalitate a decontării cheltuielilor acestor categorii de angajați, de la bugetul statului, ceea ce depășește cu mult, în opinia noastră, intenția inițiatorului – Guvernul României. Prin excluderea cheltuielilor de ‘reprezentare, transport, diurnă și cazare’ din categoria beneficiilor (care sunt de regulă plafonate prin contractul de mandat), se creează premisa unor cheltuieli discreționare și nelimitate. Deoarece aceste companii utilizează capital public, orice erodare a profitului prin cheltuieli de protocol excesive contravine obligației statului de a proteja interesele economice naționale”, arată sesizarea.
„Un cadru legislativ care permite ‘camuflarea’ unor avantaje materiale sub formă de cheltuieli profesionale poate duce la o guvernanță corporativă netransparentă, subminând eficiența economică pe care statul este obligat să o garanteze”, precizează el în sesizarea la CCR.
De asemenea, se ridică și problema de previzibilitate a actului normativ, căci consecința este imposibilitatea estimării cuantumului cheltuielilor încadrabile în lege, determinabile prin sintagma ‘realizate în scopul exercitării mandatelor’ pe care o folosește legiuitorul în scopul de a le circumscrie unui anumit criteriu.
„Cuantificarea cheltuielilor ce pot fi incluse la decontare pe baza acestui criteriu este practic imposibilă, existând riscul încălcării prevederilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, care prevăd că ‘statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară’ întrucât, în mod evident, gestionarea în mod arbitrar și neplafonată a resurselor întreprinderilor publice-societăți este susceptibilă a afecta în mod direct patrimoniul statului și, implicit, interesul național”, mai arată documentul.
Nicușor Dan a susținut în sesizare că această modificare ar putea deschide calea unor cheltuieli nelimitate și arbitrare în cadrul companiilor deținute de stat.
Președintele a avertizat că eliminarea plafonului pentru aceste cheltuieli ar putea permite acordarea unor avantaje materiale mascate sub forma cheltuielilor profesionale și ar putea afecta transparența gestionării banului public.
