Mirela Loșniță
Cabinetul propus de Adrian Veștea a ratat luni seară, 22 iunie 2026, votul de învestitură. Din cele 212 voturi exprimate, 189 au fost „pentru” și 23 „împotrivă” — sub pragul de 233 necesar pentru instalarea noului Executiv. Votul a fost secret, cu bile, conform procedurii parlamentare.
În aceste condiții, România rămâne deocamdată cu Guvernul Bolojan la Palatul Victoria, dar cu mâinile legate: un guvern al cărui mandat a încetat poate îndeplini, potrivit Constituției, doar actele necesare administrării treburilor publice curente, fără decizii majore.
Primul pas: Parlamentul anunță Cotroceniul
Întreaga procedură de formare a unui guvern este reglementată de articolul 103 din Constituție și implică președintele, partidele și Parlamentul. Imediat după votul ratat, Parlamentul are obligația de a-l informa pe șeful statului că solicitarea de învestitură a fost respinsă, astfel încât acesta să poată trece la desemnarea unui alt candidat.
Mai departe, președintele Nicușor Dan trebuie să caute o formulă cu șanse de majoritate. Constituția îi cere să consulte mai întâi partidul cu majoritate absolută în Parlament sau, în lipsa acestuia — situația de acum —, toate partidele reprezentate în Legislativ.
Al doilea pas: 10 zile pentru noul premier desemnat
Odată desemnat, noul candidat are la dispoziție 10 zile pentru a depune programul de guvernare și lista completă a miniștrilor și pentru a cere votul de încredere. După ce documentele ajung la Parlament, Birourile Permanente ale celor două Camere fixează data ședinței comune, în cel mult 15 zile.
Urmează apoi audierile miniștrilor în comisiile de specialitate, care dau doar avize consultative. Un aviz negativ nu blochează procedura: premierul desemnat poate înlocui ministrul respectiv sau poate merge mai departe cu aceeași propunere. În final, în plenul reunit, candidatul își prezintă programul și echipa, au loc dezbateri, iar Cabinetul trece doar dacă obține votul majorității deputaților și senatorilor, adică 233 de voturi.
Al treilea pas: jurământul și mandatul deplin
Dacă noul guvern primește votul de încredere, Parlamentul trimite hotărârea către președinte, iar miniștrii depun jurământul la Cotroceni. Abia din acest moment noul Executiv capătă puteri depline, în timp ce mandatul guvernului interimar de la Palatul Victoria încetează.
Când se poate ajunge la alegeri anticipate
Respingerea Guvernului Veștea nu declanșează automat alegeri anticipate — Constituția impune o procedură strictă și greu de activat. Președintele poate dizolva Parlamentul doar dacă acesta nu acordă votul de încredere în termen de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură și numai după respingerea a cel puțin două solicitări. În plus, înainte de o eventuală dizolvare, șeful statului trebuie să îi consulte pe președinții celor două Camere și pe liderii grupurilor parlamentare.
Pentru moment, această variantă nu este pe masă: Eugen Tomac, desemnat anterior premier, și-a depus mandatul înainte de a se ajunge la vot, astfel că singura respingere efectivă rămâne cea a Cabinetului Veștea. Chiar și în cazul întrunirii condițiilor, dizolvarea nu este obligatorie — Constituția spune că președintele „poate”, nu că „trebuie”. Iar dizolvarea este interzisă în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial și pe durata stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.
Ce urmează concret
Pe scurt, după eșecul lui Veștea începe o nouă rundă de negocieri, în care președintele caută un candidat capabil să adune cele 233 de voturi. Înaintea votului, Sorin Grindeanu transmisese că PSD nu fuge de responsabilitatea guvernării dacă va fi chemat la consultări, dar a exclus clar varianta unui guvern minoritar construit în jurul PNL.
Astfel, România intră într-o nouă etapă a crizei politice. Pașii sunt limpezi — desemnare la Cotroceni, program și listă de miniștri, vot în Parlament, jurământ —, însă un guvern cu puteri depline va exista abia după ce noul cabinet va depune jurământul.
