Loredana Ionescu
Tribunalul București a admis în parte cererea formulată de contestatarii lui Ilie Bolojan și a decis suspendarea provizorie a hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL prin care a fost convocat Congresul partidului. Decizia instanței vizează Hotărârea nr. 01/2026, adoptată în 19 iunie 2026, și produce efecte până la soluționarea definitivă a dosarului aflat pe rolul Tribunalului București. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Decizia vine într-un moment tensionat pentru Partidul Național Liberal, aflat în plin conflict intern după Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026. Tabăra contestatarilor a atacat în instanță atât modul în care a fost convocat Congresul, cât și hotărârile adoptate ulterior, inclusiv cele privind noua conducere a partidului și modificările aduse statutului.
Potrivit soluției pronunțate de Secția a III-a Civilă a Tribunalului București, instanța a admis doar parțial cererea reclamanților. Judecătorii au constatat lipsa calității procesuale pasive în cazul lui Ilie Bolojan și al lui Dan Motreanu, chemați în judecată în nume propriu, însă au admis cererea în raport cu Partidul Național Liberal, reprezentat prin președintele Ilie Bolojan.
Ce a decis Tribunalul București
Instanța a dispus suspendarea provizorie a executării și a efectelor Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL nr. 01/2026 din 19 iunie 2026. Această hotărâre a stat la baza convocării Congresului Extraordinar al PNL, eveniment în cadrul căruia a fost aleasă noua echipă de conducere.
Suspendarea rămâne valabilă până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 26127/3/2026, aflat pe rolul Tribunalului București, Secția a V-a Civilă. Practic, instanța nu a anulat hotărârea, ci a decis ca efectele acesteia să fie oprite temporar, până când litigiul principal va primi o soluție definitivă.
Decizia poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile de la pronunțare. Eventualul apel va fi depus la Tribunalul București, urmând să fie soluționat de instanța superioară competentă.
Prin aceeași soluție, magistrații au respins cererea formulată împotriva lui Ilie Bolojan și Dan Motreanu ca persoane fizice. Instanța a stabilit că aceștia nu au calitate procesuală pasivă în acest caz, motiv pentru care acțiunea poate continua doar în contradictoriu cu Partidul Național Liberal.
Decizia este una importantă în conflictul intern din PNL, pentru că vizează exact actul care a declanșat organizarea Congresului Extraordinar. Dacă suspendarea rămâne în picioare, efectele juridice ale convocării congresului pot fi serios puse sub semnul întrebării, potrivit Mediafax.
Cine sunt contestatarii lui Ilie Bolojan
Acțiunea a fost depusă de mai mulți lideri și membri PNL care contestă modul în care conducerea partidului a organizat Consiliul Național Extraordinar și Congresul Extraordinar. Printre reclamanți se numără Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Sorin Câmpeanu, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Sorin Prișcă, Sebastian Rusu, George Scarlat, Dragoș Soare, Ionuț Stroe, Hubert Thuma, Adrian Veștea și Mihail Veștea.
Aceștia au acționat în instanță Partidul Național Liberal, prin președintele Ilie Bolojan, dar și pe Ilie Bolojan și Dan Motreanu, secretarul general al PNL. În cazul celor doi lideri liberali, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive.
Contestatarii au susținut că hotărârea Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie 2026 ar fi fost adoptată cu încălcarea prevederilor statutare. În opinia acestora, convocarea Congresului Extraordinar nu ar fi avut la bază un temei valid și nu ar fi respectat condițiile necesare pentru o astfel de procedură.
Miza procesului este una semnificativă, pentru că hotărârea suspendată a produs efecte directe asupra organizării Congresului PNL. La acel congres au fost adoptate decizii privind conducerea partidului, modificarea statutului și sancționarea unor membri.
Ce hotărâri mai sunt contestate
Conflictul juridic din PNL nu se limitează la hotărârea Consiliului Național Extraordinar. Contestatarii au depus la Tribunalul București mai multe acțiuni prin care cer anularea unor decizii adoptate la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Printre acestea se află hotărârea prin care a fost introdusă excluderea „de drept” a membrilor care votează, susțin sau participă la formarea unui guvern cu PSD în afara liniei politice stabilite de partid. Contestatarii susțin că o asemenea măsură ar încălca procedura disciplinară internă și dreptul la apărare.
O altă hotărâre atacată este cea prin care s-a solicitat demisia mai multor membri și s-a mandatat declanșarea procedurilor de excludere împotriva acestora. În plus, a fost contestată și alegerea noii conduceri a partidului prin moțiunea „Modernizare cu rădăcini”.
Reclamanții cer, de asemenea, anularea actului prin care au fost ratificate modificările Statutului PNL. Ei susțin că deciziile Congresului s-ar fi bazat pe un proiect de statut care nu intrase încă în vigoare și care nu ar fi putut produce efecte juridice înainte de încuviințarea instanței.
În acest context, contestatarii cer lipsirea de efecte juridice a tuturor actelor adoptate în baza hotărârilor pe care le consideră nelegale. Aceștia susțin că întreaga procedură a fost viciată de la momentul convocării și până la adoptarea deciziilor din Congres.
Argumentele invocate de tabăra contestatarilor
Unul dintre principalele argumente invocate de contestatari este legat de statutul partidului. Aceștia susțin că hotărârile Congresului ar fi fost adoptate prin aplicarea unui proiect de statut care nu intrase în vigoare. Potrivit acestora, singurul statut care putea produce efecte juridice era cel aprobat în 2025.
Contestatarii mai afirmă că organizarea Congresului Extraordinar a fost justificată prin hotărâri ale Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie 2026, pe care le consideră lipsite de temei statutar valid. În opinia lor, nu ar fi fost demonstrată existența unei situații excepționale și nici a unei urgențe reale.
O altă critică vizează procedurile de excludere. Reclamanții susțin că excluderea „de drept” a unor membri ar încălca procedura disciplinară prevăzută de statut, pentru că ar elimina dreptul persoanelor vizate de a se apăra înainte de aplicarea unei sancțiuni.
De asemenea, aceștia invocă nereguli procedurale legate de desfășurarea Congresului. Printre acuzații se află nerespectarea termenelor de comunicare a listelor de delegați, verificarea incompletă a cvorumului, lipsa unor procese-verbale și modul în care au fost concepute buletinele de vot.
În opinia contestatarilor, toate aceste elemente ar afecta legalitatea hotărârilor adoptate și ar justifica intervenția instanței. Tribunalul București a decis, în această etapă, doar asupra suspendării provizorii a hotărârii de convocare, nu asupra fondului tuturor acuzațiilor.
Procesul privind Congresul PNL a fost amânat
Separat de decizia privind convocarea Congresului, Tribunalul București are pe rol și o cerere prin care contestatarii solicită suspendarea efectelor hotărârilor adoptate la Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026. Judecata acestei ordonanțe președințiale a fost amânată pentru 8 iulie, ora 11.00.
Contestatarii susțin că amânarea a fost determinată de faptul că PNL nu ar fi depus la dosar hotărârile adoptate la Congres. Este vorba despre documentele privind alegerea noii conduceri și modificarea statutului.
Potrivit poziției acestora, hotărârile respective se află în posesia partidului și ar trebui redactate, semnate și înregistrate de PNL la Tribunalul București. Reclamanții susțin că nu pot depune documente pe care nu le dețin și care nu le-au fost comunicate.
În mesajul transmis după termenul de judecată, contestatarii au acuzat conducerea partidului că ar fi redactat cu prioritate deciziile de sancționare și excludere, dar nu și hotărârile importante privind conducerea și statutul. Aceștia consideră că lipsa documentelor le afectează dreptul la apărare.
Instanța a acordat un nou termen scurt, pentru ca PNL să depună documentele solicitate. Astfel, litigiul privind hotărârile Congresului Extraordinar urmează să fie analizat pe 8 iulie.
Contextul conflictului din PNL
Decizia Tribunalului București vine după o altă hotărâre importantă pronunțată de Tribunalul Ilfov. Acea instanță a suspendat provizoriu efectele unor decizii adoptate de Biroul Politic Național al PNL, care vizau sancționarea parlamentarilor liberali ce ar fi votat împotriva directivelor partidului în contextul învestirii unui eventual Guvern Adrian Veștea.
Hotărârea Tribunalului Ilfov a alimentat tensiunile din interiorul partidului și a deschis calea pentru noi acțiuni în instanță. Aceeași tabără a cerut ulterior și suspendarea convocării Consiliului Național Extraordinar și a Congresului Extraordinar al PNL.
Conflictul are atât o componentă juridică, cât și una politică. Pe de o parte, instanțele sunt chemate să verifice legalitatea unor hotărâri interne de partid. Pe de altă parte, deciziile contestate au legătură directă cu raporturile de putere din interiorul PNL și cu direcția politică a formațiunii.
Pentru conducerea PNL, procesele deschise de contestatari reprezintă o provocare majoră. Suspendarea hotărârii prin care a fost convocat Congresul poate complica situația noii conduceri, mai ales dacă decizia va fi menținută și în eventualele căi de atac.
Pentru contestatari, decizia Tribunalului București este primul pas într-o serie mai amplă de acțiuni prin care încearcă să blocheze efectele Congresului Extraordinar. Următorul moment important va fi termenul din 8 iulie, când instanța va analiza cererea privind suspendarea hotărârilor adoptate la Congres.
Sursa foto: Arhivă
