Loredana Ionescu
O amețeală intensă poate fi una dintre cele mai înspăimântătoare senzații. Camera pare că se rotește, mersul devine nesigur, apar greața, transpirațiile reci și teama că se întâmplă ceva grav. În asemenea momente, multe persoane se gândesc imediat la un accident vascular cerebral.
Temerea nu este nejustificată. Amețeala bruscă, pierderea echilibrului și dificultatea de a merge pot apărea în cazul unui AVC, în special atunci când este afectată circulația din partea posterioară a creierului. Totuși, intensitatea amețelii nu stabilește singură diagnosticul. O criză extrem de severă poate proveni din urechea internă, din migrenă, deshidratare, scăderea tensiunii arteriale sau alte cauze care nu sunt AVC.
La fel de important este că un accident vascular nu produce întotdeauna cea mai puternică amețeală imaginabilă. Uneori simptomele pot părea moderate, dar sunt însoțite de semne neurologice care necesită evaluare imediată.
Diferența nu se face după cât de rău se simte pacientul, ci după modul în care a început episodul, durata lui, factorii declanșatori, simptomele asociate și rezultatul examinării medicale.
Ce înseamnă, de fapt, „amețeală”
Cuvântul „amețeală” poate descrie senzații foarte diferite. Unele persoane spun că amețesc atunci când simt că încăperea se învârte. Altele descriu o stare de leșin, nesiguranță pe picioare, plutire, cap gol sau instabilitate.
Vertijul reprezintă iluzia de mișcare. Persoana poate avea impresia că se rotește camera, că patul se înclină sau că propriul corp se deplasează, deși stă nemișcat.
Senzația de leșin este diferită. Apare adesea în cazul scăderii tensiunii arteriale, deshidratării, căldurii excesive, tulburărilor de ritm cardiac sau scăderii glicemiei.
Dezechilibrul înseamnă dificultatea de a merge drept sau de a rămâne în picioare. Poate avea cauze vestibulare, neurologice, musculare sau medicamentoase.
Această diferențiere este importantă, dar nu suficientă pentru ca o persoană să își stabilească singură diagnosticul. Un AVC poate provoca vertij, instabilitate, greață și vărsături, iar unele afecțiuni ale urechii interne pot imita foarte bine un accident vascular, potrivit andreilaslau.ro.
Intensitatea simptomului nu arată automat cât de gravă este cauza
Una dintre cele mai frecvente confuzii este ideea că o amețeală extremă trebuie să însemne automat AVC. În realitate, sistemul vestibular din urechea internă poate produce simptome spectaculoase chiar și atunci când problema nu este una cerebrală.
Vertijul pozițional paroxistic benign, de exemplu, poate provoca senzația violentă că întreaga cameră se rotește. Episoadele apar de obicei la întoarcerea în pat, ridicarea capului, aplecare sau schimbarea rapidă a poziției și durează, în general, câteva secunde sau cel mult câteva minute. Între crize, persoana se poate simți aproape normal.
Nevrita vestibulară poate provoca vertij continuu, puternic, greață, vărsături și dificultăți serioase de mers timp de ore sau zile. Tabloul poate semăna cu un AVC posterior, motiv pentru care diferențierea trebuie făcută de un clinician pregătit. Sindromul vestibular acut este definit tocmai prin apariția bruscă a vertijului persistent, grețurilor, mișcărilor involuntare ale ochilor și instabilității posturale.
Pe de altă parte, un AVC poate debuta cu o amețeală care nu pare dramatică. Dacă aceasta este însoțită de vedere dublă, slăbiciune, amorțeală, vorbire neclară, imposibilitatea de a merge sau coordonare sever afectată, situația trebuie tratată ca urgență.
Semnele care ridică suspiciunea de AVC
Amețeala devine mult mai îngrijorătoare atunci când apare brusc și este asociată cu unul sau mai multe simptome neurologice.
Semnele de alarmă pot fi memorate prin formula B.E. F.A.S.T.:
B – Balance: pierderea bruscă a echilibrului, imposibilitatea de a merge sau coordonarea neobișnuit de slabă.
E – Eyes: vedere dublă, pierderea vederii, vedere încețoșată apărută brusc.
F – Face: căderea unui colț al gurii sau amorțirea unei jumătăți de față.
A – Arms: slăbiciune sau amorțeală la un braț ori la un picior, mai ales pe o singură parte.
S – Speech: vorbire neclară, cuvinte încurcate sau dificultatea de a înțelege ce spun ceilalți.
T – Time: timpul este esențial, iar serviciul de urgență trebuie apelat imediat.
Autoritățile medicale includ printre semnele AVC-ului dificultatea bruscă de a merge, amețeala, pierderea echilibrului, tulburările de vedere, slăbiciunea unilaterală, confuzia, tulburările de vorbire și durerea de cap severă fără o cauză cunoscută.
Alte semne care pot apărea în accidentele vasculare din circulația posterioară sunt vederea dublă, dificultatea la înghițire, răgușeala bruscă, coordonarea foarte slabă a unui braț sau picior, mișcările necontrolate ale ochilor, greața și vărsăturile.
Poți avea AVC fără fața căzută și fără braț paralizat
Testul FAST este foarte util, însă nu surprinde toate accidentele vasculare. Unele AVC-uri care afectează cerebelul sau trunchiul cerebral pot provoca în principal vertij, dezechilibru, vedere dublă, vărsături și dificultate de mers.
Persoana poate vorbi aparent normal și poate mișca ambele brațe. Acest lucru nu exclude complet un accident vascular.
Este deosebit de îngrijorător dacă pacientul nu poate sta în picioare fără sprijin, cade într-o parte, nu poate merge câțiva pași sau are o lipsă de coordonare evidentă și nou apărută.
De aceea, o amețeală bruscă și persistentă, diferită de episoadele obișnuite, merită evaluare urgentă, mai ales în prezența factorilor de risc vascular.
Când este mai probabil un vertij pozițional benign
Vertijul pozițional paroxistic benign este una dintre cele mai frecvente cauze de vertij. Apare când mici particule din urechea internă ajung într-un canal semicircular și transmit creierului informații greșite despre mișcare.
Caracteristicile care îl fac mai probabil sunt:
- vertijul apare la întoarcerea în pat, ridicarea din pat, aplecare sau privirea în sus;
- fiecare episod intens durează, de regulă, secunde;
- între atacuri, pacientul se simte mult mai bine;
- nu există slăbiciune, tulburări de vorbire, vedere dublă persistentă sau amorțeală pe o parte;
- crize similare se repetă la aceleași mișcări ale capului.
Episoadele de vertij pozițional sunt, în mod obișnuit, scurte, frecvent de aproximativ 5–30 de secunde, deși greața poate persista mai mult.
Totuși, faptul că amețeala se accentuează la mișcarea capului nu dovedește automat că este benignă. Aproape orice vertij persistent se poate agrava atunci când pacientul mișcă capul. Contează dacă mișcarea declanșează atacuri scurte dintr-o stare relativ bună sau doar intensifică o amețeală care este deja continuă.
Nevrita vestibulară poate fi violentă fără să fie AVC
Nevrita vestibulară este o afectare a nervului vestibular și poate provoca un episod sever, continuu, care durează ore sau zile. Pacientul poate avea greață puternică, vărsături, nistagmus și dificultăți de mers.
Tocmai pentru că seamănă cu un accident vascular din zona posterioară, diagnosticul nu trebuie pus doar pe baza descrierii simptomelor.
În serviciile de urgență, medicii instruiți pot folosi examinarea HINTS la pacienții cu sindrom vestibular acut și nistagmus. Aceasta evaluează reflexul ochilor la mișcarea capului, tipul nistagmusului și alinierea verticală a ochilor. Ghidul GRACE-3 recomandă ca testarea să fie făcută de clinicieni instruiți, în contextul potrivit.
HINTS nu este un test pe care pacientul să îl execute singur, după un videoclip de pe internet. Interpretarea greșită poate oferi o falsă senzație de siguranță.
Migrena vestibulară poate apărea și fără durere de cap
Migrena nu înseamnă întotdeauna doar o durere puternică de cap. Migrena vestibulară poate provoca vertij, sensibilitate la lumină sau zgomot, greață, senzație de mișcare și instabilitate.
Unele persoane nu au durere de cap în timpul episodului. Pot exista însă antecedente de migrenă, rău de mișcare, fenomene vizuale sau episoade similare.
Problema este că migrena poate imita un AVC, iar AVC-ul poate fi interpretat greșit drept migrenă. Un prim episod brusc, atipic sau asociat cu deficit neurologic trebuie evaluat medical și nu presupus automat benign.
Printre afecțiunile care pot mima un AVC se află migrena, crizele epileptice, hipoglicemia, anumite tulburări metabolice, bolile demielinizante și tulburările neurologice funcționale.
Problemele urechii pot da indicii importante
Boala Ménière poate provoca vertij, pierderea echilibrului, țiuit în ureche, senzație de presiune și scăderea auzului. Episoadele pot fi severe și însoțite de greață.
O scădere bruscă a auzului, mai ales la o singură ureche, nu trebuie însă ignorată sau tratată automat drept simplă problemă vestibulară. În anumite contexte, modificările auditive apărute împreună cu vertijul pot necesita o evaluare neurologică și ORL urgentă.
Durerea de ureche, secrețiile sau simptomele apărute după o infecție pot orienta spre o cauză periferică, dar nu sunt suficiente pentru excluderea unui AVC.
Amețeala la ridicare sugerează adesea o scădere a tensiunii
Dacă senzația apare imediat după ridicarea bruscă din pat sau de pe scaun și seamănă mai degrabă cu un leșin decât cu rotirea camerei, poate fi vorba despre hipotensiune ortostatică.
Deshidratarea, căldura, febra, diareea, unele medicamente pentru tensiune, diureticele sau lipsa alimentației pot contribui.
În astfel de episoade, vederea se poate întuneca, pacientul poate transpira și simți că își pierde cunoștința. Simptomele se pot ameliora după ce persoana se așază sau se întinde.
Totuși, amețeala asociată cu palpitații, durere în piept, lipsă de aer sau leșin poate indica o problemă cardiacă și necesită evaluare urgentă. Înaintea unei sincope pot apărea amețeală, greață, vedere încețoșată și transpirații reci.
Durata episodului oferă indicii, dar nu pune diagnosticul
Felul în care se desfășoară amețeala este mai util decât intensitatea ei.
Un episod de câteva secunde, declanșat constant de o anumită poziție a capului, poate sugera vertij pozițional.
Episoadele de minute sau ore pot apărea în migrenă vestibulară, boala Ménière, atac ischemic tranzitor sau tulburări cardiace.
Vertijul continuu, instalat brusc și persistent ore sau zile, poate fi provocat de nevrită vestibulară, dar și de un accident vascular cerebral.
Un episod care dispare nu trebuie ignorat atunci când a fost însoțit de semne neurologice. Atacul ischemic tranzitor poate produce simptome asemănătoare unui AVC, inclusiv amețeală, probleme de mers, pierderea echilibrului, tulburări de vorbire și vedere. Chiar dacă manifestările dispar, este necesară evaluarea medicală de urgență.
Factorii de risc schimbă nivelul de suspiciune
Probabilitatea unui accident vascular este mai mare la persoanele cu hipertensiune, diabet, fibrilație atrială, colesterol crescut, fumat, antecedente de AVC sau AIT, boală vasculară și vârstă înaintată.
Totuși, lipsa acestor factori nu exclude complet AVC-ul. Accidentele vasculare pot apărea și la persoane tinere, inclusiv în contextul unor disecții arteriale, tulburări de coagulare, afecțiuni cardiace sau alte cauze.
O durere nouă și severă de cap sau de gât, apărută după traumatism, efort intens ori o mișcare bruscă a gâtului, asociată cu amețeală sau deficit neurologic, impune evaluare urgentă.
Un RMN normal exclude întotdeauna AVC-ul?
Nu în toate situațiile și nu în orice moment.
Imagistica este esențială, dar unele accidente vasculare mici, în special cele din trunchiul cerebral sau cerebel, pot să nu fie evidente foarte devreme. Literatura medicală avertizează că supraîncrederea într-un RMN efectuat precoce poate duce la ratarea unor AVC-uri mici la pacienții cu vertij sever persistent.
Acest lucru nu înseamnă că RMN-ul este inutil. Înseamnă doar că rezultatul trebuie interpretat împreună cu momentul efectuării, secvențele utilizate, examenul neurologic și evoluția pacientului.
Decizia de repetare a investigației sau de efectuare a unei angiografii aparține medicului.
Nu încerca să faci singur testul HINTS
Pe internet circulă numeroase materiale care promit să arate rapid dacă amețeala provine din ureche sau din creier. Aceasta este o abordare riscantă.
Examinarea HINTS a fost studiată în sindromul vestibular acut, la pacienți cu amețeală persistentă și anumite semne oculare. Ea necesită instruire și interpretare corectă. Nu este destinată oricărui episod de amețeală și nu înlocuiește evaluarea neurologică.
Ghidul GRACE-3 recomandă utilizarea examenului HINTS de către clinicieni instruiți și alegerea investigațiilor în funcție de tiparul temporal al simptomelor și de constatările examenului.
Un test făcut greșit acasă poate întârzia apelarea serviciului de urgență.
Când trebuie să suni imediat la 112
Apelează 112 atunci când amețeala este bruscă și apare împreună cu:
- slăbiciune sau amorțeală pe o parte;
- față asimetrică;
- dificultate de vorbire sau înțelegere;
- vedere dublă ori pierderea bruscă a vederii;
- imposibilitatea de a merge sau de a sta în picioare;
- coordonare sever afectată;
- durere de cap explozivă și neobișnuită;
- confuzie, leșin sau convulsii;
- dificultate la înghițire;
- vărsături repetate și dezechilibru sever;
- durere toracică, palpitații sau lipsă de aer.
Nu conduce singur spre spital. În suspiciunea de AVC, intervenția rapidă contează, iar evaluarea și tratamentul pot începe prin serviciul medical de urgență.
Nu aștepta ca simptomele să treacă și nu lua aspirină din proprie inițiativă, deoarece nu toate accidentele vasculare sunt provocate de un cheag; unele sunt hemoragice.
Cum poate fi descris corect episodul medicului
Pentru diagnostic, sunt utile câteva informații precise:
Ora exactă la care au început simptomele sau momentul în care persoana a fost văzută ultima dată fără simptome.
Dacă amețeala este continuă sau apare în crize.
Dacă episoadele sunt declanșate de întoarcerea capului, ridicarea în picioare sau efort.
Dacă există vedere dublă, tulburări de vorbire, amorțeală, slăbiciune, durere de cap, pierderea auzului, țiuit ori presiune în ureche.
Ce medicamente sunt administrate și dacă au existat modificări recente de doză.
Dacă pacientul are hipertensiune, diabet, fibrilație atrială, migrenă, AVC anterior sau alte boli vasculare.
Nu este suficient să spui doar „amețesc foarte tare”. Descrierea tiparului poate orienta rapid evaluarea.
Cea mai severă amețeală nu este automat un AVC, dar nici amețeala aparent suportabilă nu trebuie considerată sigură. Diferența nu poate fi făcută exclusiv după intensitate și, uneori, nici doar după prezența sau absența semnelor clasice FAST.
O criză pozițională de câteva secunde poate fi benignă. Un vertij devastator poate proveni din urechea internă. Dar o amețeală bruscă, persistentă, asociată cu dificultate de mers, vedere dublă, slăbiciune, amorțeală sau vorbire modificată trebuie tratată ca posibil AVC până la evaluarea medicală.
În astfel de situații, cea mai sigură alegere nu este autodiagnosticul, ci apelarea rapidă la 112.
