Georgescu Dragos
Aproape 500 de spitale din România au intrat luni în grevă de avertisment. Angajații din sănătate protestează timp de două ore față de noua lege a salarizării, pe care o consideră nedreaptă. Consultațiile, internările și operațiile programate care nu reprezintă urgențe sunt amânate.
Grevă în sănătate chiar de Sfântul Ilie. Ce se întâmplă cu românii care au probleme de sănătate
Acțiunea sindicală a început luni, la ora 9:00, și a durat două ore, până la 11:00. Angajații din aproape 500 de unități sanitare au ieșit în fața spitalelor pentru a protesta.
Federația Sanitas, cea mai mare organizație sindicală din sănătate, a organizat protestul. Ea reunește peste 100.000 de membri din întreaga țară, potrivit reprezentanților sindicali.
Unitățile de Primiri Urgențe au rămas funcționale pe toată durata protestului. Pacienții ajunși la UPU sau într-o cameră de gardă au fost tratați ca de obicei, fără întârzieri suplimentare.
În secții a fost asigurată, totuși, doar o treime din activitatea obișnuită. Serviciile de ambulanță nu au putut participa la grevă, întrucât legea le interzice acest lucru în mod expres.
Sindicatul a notificat oficial 523 de unități sanitare cu privire la desfășurarea protestului. În câteva zeci de spitale mici nu există organizație sindicală, motiv pentru care acestea nu au fost incluse în acțiune.
Ce se întâmplă cu pacienții cronici
Consultațiile, tratamentele și procedurile medicale care nu sunt urgențe au fost amânate pe durata protestului. Mii de pacienți cronici au fost puși în situația de a aștepta sau de a reveni ulterior la spital.
Bolnavii care aveau programări pentru investigații, bilete de trimitere sau consultații de specialitate au fost nevoiți să aștepte mai mult. Operațiile programate, care nu reprezentau urgențe medicale, au fost și ele amânate pentru o altă dată.
Reprezentanții spitalelor au precizat că situațiile critice au fost gestionate normal. Doar activitatea programată, care putea fi reprogramată fără riscuri pentru pacienți, a fost afectată de acest protest.
Pentru pacienții aflați deja internați, tratamentele esențiale nu au fost întrerupte. Impactul s-a resimțit mai ales în ambulatoriile spitalelor, acolo unde se desfășoară majoritatea consultațiilor programate.
De ce protestează angajații din sănătate
Nemulțumirea principală a sindicaliștilor vizează noul proiect al legii salarizării unitare. Angajații spun că acesta le-ar reduce semnificativ veniturile, mai ales celor care primesc sporuri pentru condiții speciale de muncă.
Cel mai afectat ar fi personalul din secțiile de Urgențe, ATI, Boli Infecțioase și Psihiatrie. Sindicaliștii susțin că noua lege elimină pragul minim pentru sporul de condiții de muncă, ceea ce ar duce la pierderi de mii de lei pe an.
Un lider sindical a explicat că nemulțumirile nu au apărut brusc, ci s-au acumulat în timp. Potrivit acestuia, sistemul sanitar public se confruntă de mai mulți ani cu blocarea posturilor și cu suprasolicitarea personalului rămas.
Reprezentanții Sanitas mai reclamă și alte măsuri considerate nefavorabile angajaților. Printre acestea se numără restricționarea accesului la indemnizația de hrană și la voucherele de vacanță, condiționate acum de nivelul salariului net.
De asemenea, sindicatul acuză reducerea sporurilor pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare. Această măsură a fost impusă prin Ordonanța de Urgență nr. 36/2025, alături de diminuarea numărului de zile de concediu suplimentar.
Revendicările Federației Sanitas
Sindicaliștii cer restabilirea drepturilor salariale prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă din septembrie 2023. Aceste drepturi ar fi fost afectate de Ordonanța de Urgență nr. 7/2026, care a redus cheltuielile de personal în spitalele publice.
Printre solicitările principale se numără menținerea sporului de tură la nivelul actual de 15%. Sindicatul cere și păstrarea sporului de 100% pentru munca prestată în weekend și în zilele de sărbătoare legală.
Federația Sanitas mai solicită reintroducerea sporului pentru condiții de muncă, eliminat prin recentele modificări legislative. Este cerută și includerea personalului TESA în aceeași anexă de salarizare cu restul angajaților din sănătate.
Sindicaliștii vor, de asemenea, alinierea salariilor din asistența socială la nivelul sectorului sanitar neclinic. Ei cer reluarea unui dialog real cu autoritățile, pe care îl consideră blocat de la inițierea proiectului legii.
Nemulțumirile vizează și Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025-2031. Sindicatul consideră că această politică publică a Guvernului afectează direct stabilitatea financiară a angajaților din sistemul de sănătate.
Ce urmează: greva generală din 28 iulie
Sindicaliștii avertizează că protestul de luni este doar un semnal de alarmă. Dacă autoritățile nu răspund revendicărilor, angajații din sănătate vor declanșa o grevă generală pe 28 iulie.
Spre deosebire de greva de avertisment, cea generală ar fi pe termen nedeterminat. Activitatea medicală programată din aproape toate spitalele publice ar putea fi blocată pentru o perioadă necunoscută.
Decizia privind greva generală a fost adoptată de Consiliul Național Sanitas, după ce sindicatul a constatat lipsa unui răspuns din partea Guvernului. Ultimul precedent similar datează din 2016, când o grevă de avertisment și una generală au durat două zile.
Protestul din 2016 s-a încheiat după ce sindicaliștii au ajuns la un acord cu autoritățile de atunci. Rămâne de văzut dacă un scenariu asemănător se va repeta și în cazul actualului conflict din sănătate.
Până la eventuala declanșare a grevei generale, spitalele funcționează normal, cu excepția intervalului de protest de luni. Pacienții sunt sfătuiți să urmărească anunțurile oficiale ale unităților medicale la care sunt programați.
