Loredana Ionescu
Meteorologii și climatologii urmăresc cu atenție evoluția temperaturilor din Oceanul Pacific, unde fenomenul El Niño continuă să se intensifice. Cele mai recente estimări indică o probabilitate ridicată ca episodul să persiste pe parcursul iernii 2026-2027 și să atingă o intensitate foarte mare spre finalul acestui an.
Unele analize meteorologice internaționale folosesc deja expresia „Super El Niño”, termen atribuit episoadelor în care încălzirea apelor din Pacificul ecuatorial depășește cu mult valorile normale. Totuși, specialiștii atrag atenția că prognozele pentru Europa, inclusiv pentru România, sunt încă într-o etapă timpurie.
Un El Niño puternic nu înseamnă automat că România va avea o iarnă extrem de geroasă sau, dimpotrivă, una neobișnuit de caldă. Fenomenul poate influența circulația atmosferică la nivel global, însă efectele sale asupra Europei sunt mai complexe decât cele observate în America de Nord sau în regiunile aflate în apropierea Pacificului.
Datele disponibile în luna iulie arată însă că iarna 2026-2027 ar putea avea o evoluție mai instabilă. Episoadele blânde ar putea alterna cu pătrunderi bruște de aer rece, furtuni de iarnă sau ninsori abundente.
El Niño continuă să se intensifice
El Niño reprezintă faza caldă a unui fenomen climatic natural cunoscut sub denumirea ENSO, prescurtare provenită de la El Niño–Southern Oscillation. Acesta apare atunci când apele de suprafață din centrul și estul Oceanului Pacific ecuatorial devin mai calde decât media.
Încălzirea oceanului poate modifica distribuția ploilor tropicale și poate influența diferențele de presiune atmosferică. În timp, aceste schimbări se propagă și afectează circulația aerului în regiuni aflate la mii de kilometri distanță.
Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din Statele Unite, NOAA, a confirmat că El Niño este activ și că ar urma să se intensifice până la sfârșitul anului 2026. Potrivit estimării publicate la 9 iulie, există o probabilitate de 97% ca fenomenul să persiste până la începutul primăverii anului 2027.
Totodată, estimările NOAA indică o probabilitate de 81% ca El Niño să ajungă în categoria „foarte puternic” în intervalul octombrie-decembrie 2026. Acest lucru nu reprezintă o garanție că toate regiunile lumii vor fi afectate de fenomene extreme, ci arată că semnalul climatic din Pacific ar putea deveni deosebit de intens.
Organizația Meteorologică Mondială a avertizat, la rândul său, că intensificarea El Niño crește probabilitatea producerii unor fenomene meteo și climatice importante în diferite regiuni. Intensitatea maximă și efectele exacte rămân însă însoțite de incertitudine.
Ce înseamnă expresia „Super El Niño”
Denumirea „Super El Niño” este folosită frecvent în analizele climatice și în presa internațională pentru a descrie un episod excepțional de puternic. De regulă, expresia se referă la o anomalie a temperaturii apei de cel puțin două grade Celsius într-o regiune importantă a Pacificului ecuatorial, menținută o anumită perioadă.
Termenul nu trebuie confundat cu o avertizare meteorologică imediată. El Niño este un fenomen climatic de durată, care evoluează pe parcursul mai multor luni. Nu poate indica exact cum va fi vremea într-un oraș sau într-o anumită zi.
Unele modele analizate de publicația Severe Weather Europe indică posibilitatea ca episodul din 2026 să se apropie de cele mai intense valori observate în perioada modernă. Analiza se bazează pe mai multe prognoze sezoniere, dar autorii subliniază că este vorba despre scenarii aflate încă la distanță de momentul iernii.
În meteorologie, prognozele sezoniere nu oferă detalii asemănătoare prognozelor pentru următoarele zile. Ele arată tendințe generale, precum probabilitatea unor temperaturi peste medie, a unor precipitații mai abundente sau a unor anumite configurații atmosferice.
Din acest motiv, formularea potrivită în prezent este că un El Niño foarte puternic devine tot mai probabil. Nu se poate afirma cu certitudine că România va fi lovită de o iarnă extremă.
Cum poate influența El Niño vremea din Europa
Influența El Niño este mai clară și mai directă în zona Pacificului și în America de Nord. În Europa, legătura este mai slabă și depinde de numeroși factori atmosferici.
Printre aceștia se numără circulația aerului deasupra Atlanticului, poziția curentului jet, diferențele de temperatură dintre ocean și continent, întinderea gheții arctice și comportamentul vortexului polar.
Modelele sezoniere analizate până acum conturează posibilitatea unei zone de presiune mai ridicată în sudul Europei. În același timp, presiunea ar putea fi mai scăzută în nordul și nord-vestul continentului.
O asemenea configurație poate favoriza temperaturi mai blânde în unele regiuni europene. Totuși, acest tipar nu exclude pătrunderile de aer polar. Blocajele atmosferice sau schimbările de poziție ale curentului jet pot aduce perioade reci chiar și într-o iarnă care, calculată în ansamblu, se dovedește mai caldă decât media.
Analizele sezoniere publicate de Severe Weather Europe indică, în unele scenarii, o accentuare a anomaliilor calde în Europa pe măsură ce iarna avansează. Acest semnal este asociat unei creste de presiune ridicată care s-ar putea extinde dinspre sudul continentului.
Totuși, modelele nu sunt perfect aliniate. Poziția exactă a centrilor de presiune poate schimba radical vremea resimțită la nivel regional.
O deplasare de câteva sute de kilometri a unei zone de presiune ridicată poate face diferența dintre vreme liniștită și caldă, pe de o parte, și un culoar favorabil invaziilor de aer rece, pe de altă parte.
Vortexul polar ar putea avea un rol esențial
Unul dintre elementele urmărite pentru iarna 2026-2027 este vortexul polar. Acesta reprezintă o vastă circulație de aer rece, localizată la altitudine deasupra regiunilor polare.
Atunci când vortexul polar este puternic și compact, aerul foarte rece tinde să rămână concentrat în apropierea Arcticii. Când vortexul slăbește, se deplasează sau se fragmentează, masele de aer rece pot coborî spre latitudini mai joase.
Acest proces nu afectează toate regiunile în același timp. Uneori, frigul se îndreaptă spre America de Nord. În alte situații, poate ajunge în Europa sau în Asia.
El Niño poate favoriza, în anumite condiții, propagarea unor unde atmosferice care perturbă vortexul polar. Analizele climatice arată că în timpul iernilor cu El Niño poate crește probabilitatea unor episoade de încălzire stratosferică bruscă.
O asemenea încălzire are loc la altitudini mari și poate slăbi temporar circulația vânturilor din jurul Polului Nord. Efectele la nivelul solului nu sunt imediate și nici garantate, dar pot apărea după una sau mai multe săptămâni.
Datele sezoniere analizate la începutul lunii iulie indicau un posibil semnal de slăbire a vortexului polar în lunile ianuarie și februarie 2027. Este însă o proiecție pe termen lung, care trebuie confirmată de actualizările următoare.
Pentru România, un vortex polar perturbat ar putea însemna un risc mai mare de pătrunderi reci, dar numai dacă circulația atmosferică va direcționa aerul arctic către estul sau centrul Europei.
Ce riscuri ar putea exista pentru România
La acest moment, meteorologii nu pot spune dacă România va avea o iarnă grea. Pot fi însă identificate câteva tipuri de evoluție posibile.
Primul scenariu este cel al unei ierni predominant blânde, cu perioade în care temperaturile se mențin peste valorile climatologice normale. O zonă persistentă de presiune ridicată în sudul Europei ar putea favoriza un asemenea tipar.
În aceste condiții, precipitațiile ar putea cădea sub formă de ploaie în zonele joase, inclusiv în luni considerate tradițional de iarnă. Zăpada ar putea apărea mai ales la munte sau în timpul unor episoade reci scurte.
Un al doilea scenariu presupune o iarnă foarte variabilă. Perioadele calde ar putea fi întrerupte de răciri bruște, viscole, ninsori și îngheț.
Acest tip de alternanță poate crea probleme mai mari decât o iarnă constant rece. Schimbările rapide de temperatură favorizează formarea poleiului și pot afecta transportul, infrastructura energetică și agricultura.
Un alt risc este apariția unor episoade cu precipitații abundente. Dacă aerul umed dinspre Atlantic sau Mediterana întâlnește mase de aer rece deasupra României, pot apărea ninsori importante.
În absența aerului rece, aceleași sisteme atmosferice pot produce ploi abundente în timpul iernii. Acestea pot crește debitele râurilor și pot provoca probleme locale în zonele vulnerabile.
În regiunile montane, alternanța dintre ninsori, ploaie și încălziri rapide poate crește riscul de avalanșă. Stratul de zăpadă poate deveni instabil dacă între episoadele reci apar perioade neobișnuit de calde.
O iarnă mai caldă nu exclude gerul și viscolul
Una dintre cele mai frecvente confuzii legate de prognozele sezoniere apare atunci când meteorologii vorbesc despre temperaturi medii peste normal.
O iarnă mai caldă decât media nu înseamnă că fiecare zi va fi caldă. Media sezonieră este calculată pe parcursul mai multor luni. Câteva săptămâni cu temperaturi ridicate pot compensa, statistic, un episod scurt de ger sever.
România a cunoscut și în trecut ierni în care temperaturile medii au fost relativ ridicate, dar au existat intervale cu viscol, ninsori abundente și minime foarte scăzute.
Prin urmare, chiar dacă scenariile sezoniere vor continua să indice anomalii termice pozitive în Europa, riscul unor episoade reci nu poate fi eliminat.
Contează nu doar temperatura medie, ci și frecvența schimbărilor bruște. O iarnă instabilă poate aduce treceri rapide de la 10-15 grade Celsius la temperaturi negative.
Astfel de oscilații pot afecta culturile agricole, mai ales dacă perioadele calde determină pornirea prematură în vegetație. Un îngheț ulterior poate produce pagube pomilor și plantelor sensibile.
Prognoza pentru România rămâne incertă
Efectele El Niño asupra României sunt mai dificil de anticipat decât cele asupra unor regiuni din America de Nord, Australia sau America de Sud.
Țara noastră se află într-o zonă de tranziție climatică. Vremea este influențată de Atlantic, de Marea Mediterană, de masele de aer continentale din est și de circulația rece din nord.
Din acest motiv, aceeași fază El Niño poate produce ierni diferite în Europa de Est. Contează intensitatea fenomenului, momentul în care atinge maximul și interacțiunea sa cu ceilalți factori climatici.
Organizația Meteorologică Mondială precizează că El Niño poate modifica tiparele globale de temperatură și precipitații. Prognozele regionale trebuie însă realizate separat de serviciile meteorologice, folosind date și modele adaptate fiecărei zone.
Pentru România, estimările relevante vor deveni mai clare în lunile de toamnă. Atunci, modelele vor putea analiza mai bine starea Atlanticului, evoluția stratului de zăpadă din Eurasia și primele semnale legate de vortexul polar.
Prognozele făcute în octombrie sau noiembrie vor avea o valoare mai mare decât scenariile publicate la mijlocul verii.
Primele două luni din 2027 sunt urmărite cu atenție
Ianuarie și februarie 2027 apar în mai multe analize drept o perioadă care trebuie urmărită atent. Motivul principal este posibilitatea ca El Niño să influențeze circulația stratosferică și stabilitatea vortexului polar.
În cazul unei perturbări majore, aerul rece ar putea coborî spre latitudini temperate. Nu poate fi stabilit de acum dacă traseul său va viza România.
Chiar și în cazul unei încălziri stratosferice bruște, Europa poate rămâne sub influența aerului blând. Direcția finală depinde de poziția sistemelor de presiune din Atlantic și din zona arctică.
Semnalele actuale nu reprezintă, așadar, un anunț că România va fi lovită de ger extrem. Ele indică doar o probabilitate crescută de instabilitate a circulației atmosferice în partea de mijloc a iernii.
Meteorologii vor putea evalua mai precis situația atunci când vortexul polar se va forma pentru sezonul rece și vor exista observații directe asupra intensității sale.
El Niño poate avea efecte și înaintea iernii
Influența fenomenului nu se limitează la lunile decembrie, ianuarie și februarie. Intensificarea El Niño poate modifica tiparele de precipitații și temperatură încă din toamna anului 2026.
La nivel global, anumite regiuni pot înregistra ploi abundente, în timp ce altele pot trece prin secetă. Organizația Meteorologică Mondială a indicat deja că distribuția precipitațiilor în perioada iulie-septembrie este compatibilă cu un El Niño aflat în intensificare.
Pentru Europa, semnalele sunt mai puțin clare. Toamna poate fi influențată puternic de temperatura Atlanticului, de activitatea ciclonilor și de poziția curentului jet.
Un El Niño intens poate contribui la modificarea circulației generale, dar nu este singurul factor decisiv. De aceea, nu pot fi trase concluzii ferme despre precipitațiile sau temperaturile din România numai pe baza încălzirii Pacificului.
Autoritățile recomandă urmărirea prognozelor oficiale
În lunile următoare, estimările vor fi actualizate periodic, pe măsură ce apar noi date despre temperaturile oceanului și reacția atmosferei.
Pentru populația din România, cele mai importante informații vor rămâne prognozele și avertizările publicate de Administrația Națională de Meteorologie.
Analizele globale pot explica tendințele climatice și posibilele scenarii. Avertizările oficiale pe termen scurt sunt însă cele care indică riscurile concrete de viscol, ger, polei sau precipitații abundente.
În acest moment, datele susțin probabilitatea unui El Niño foarte puternic în iarna 2026-2027. Nu există însă o prognoză suficient de precisă pentru a afirma că România va avea o iarnă extremă.
Scenariul care merită urmărit este cel al unei ierni schimbătoare. Perioadele mai blânde ar putea fi întrerupte de episoade reci, în funcție de comportamentul vortexului polar și de circulația atmosferică din Atlantic și Europa.
Actualizările din toamna anului 2026 vor arăta dacă semnalele actuale se mențin și dacă riscul unor pătrunderi de aer polar către România crește sau scade.
Meteorologii și climatologii urmăresc cu atenție evoluția temperaturilor din Oceanul Pacific, unde fenomenul El Niño continuă să se intensifice. Cele mai recente estimări indică o probabilitate ridicată ca episodul să persiste pe parcursul iernii 2026-2027 și să atingă o intensitate foarte mare spre finalul acestui an.
Unele analize meteorologice internaționale folosesc deja expresia „Super El Niño”, termen atribuit episoadelor în care încălzirea apelor din Pacificul ecuatorial depășește cu mult valorile normale. Totuși, specialiștii atrag atenția că prognozele pentru Europa, inclusiv pentru România, sunt încă într-o etapă timpurie.
Un El Niño puternic nu înseamnă automat că România va avea o iarnă extrem de geroasă sau, dimpotrivă, una neobișnuit de caldă. Fenomenul poate influența circulația atmosferică la nivel global, însă efectele sale asupra Europei sunt mai complexe decât cele observate în America de Nord sau în regiunile aflate în apropierea Pacificului.
Datele disponibile în luna iulie arată însă că iarna 2026-2027 ar putea avea o evoluție mai instabilă. Episoadele blânde ar putea alterna cu pătrunderi bruște de aer rece, furtuni de iarnă sau ninsori abundente.
El Niño continuă să se intensifice
El Niño reprezintă faza caldă a unui fenomen climatic natural cunoscut sub denumirea ENSO, prescurtare provenită de la El Niño–Southern Oscillation. Acesta apare atunci când apele de suprafață din centrul și estul Oceanului Pacific ecuatorial devin mai calde decât media.
Încălzirea oceanului poate modifica distribuția ploilor tropicale și poate influența diferențele de presiune atmosferică. În timp, aceste schimbări se propagă și afectează circulația aerului în regiuni aflate la mii de kilometri distanță.
Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din Statele Unite, NOAA, a confirmat că El Niño este activ și că ar urma să se intensifice până la sfârșitul anului 2026. Potrivit estimării publicate la 9 iulie, există o probabilitate de 97% ca fenomenul să persiste până la începutul primăverii anului 2027.
Totodată, estimările NOAA indică o probabilitate de 81% ca El Niño să ajungă în categoria „foarte puternic” în intervalul octombrie-decembrie 2026. Acest lucru nu reprezintă o garanție că toate regiunile lumii vor fi afectate de fenomene extreme, ci arată că semnalul climatic din Pacific ar putea deveni deosebit de intens.
Organizația Meteorologică Mondială a avertizat, la rândul său, că intensificarea El Niño crește probabilitatea producerii unor fenomene meteo și climatice importante în diferite regiuni. Intensitatea maximă și efectele exacte rămân însă însoțite de incertitudine.
Ce înseamnă expresia „Super El Niño”
Denumirea „Super El Niño” este folosită frecvent în analizele climatice și în presa internațională pentru a descrie un episod excepțional de puternic. De regulă, expresia se referă la o anomalie a temperaturii apei de cel puțin două grade Celsius într-o regiune importantă a Pacificului ecuatorial, menținută o anumită perioadă.
Termenul nu trebuie confundat cu o avertizare meteorologică imediată. El Niño este un fenomen climatic de durată, care evoluează pe parcursul mai multor luni. Nu poate indica exact cum va fi vremea într-un oraș sau într-o anumită zi.
Unele modele analizate de publicația Severe Weather Europe indică posibilitatea ca episodul din 2026 să se apropie de cele mai intense valori observate în perioada modernă. Analiza se bazează pe mai multe prognoze sezoniere, dar autorii subliniază că este vorba despre scenarii aflate încă la distanță de momentul iernii.
În meteorologie, prognozele sezoniere nu oferă detalii asemănătoare prognozelor pentru următoarele zile. Ele arată tendințe generale, precum probabilitatea unor temperaturi peste medie, a unor precipitații mai abundente sau a unor anumite configurații atmosferice.
Din acest motiv, formularea potrivită în prezent este că un El Niño foarte puternic devine tot mai probabil. Nu se poate afirma cu certitudine că România va fi lovită de o iarnă extremă.
Cum poate influența El Niño vremea din Europa
Influența El Niño este mai clară și mai directă în zona Pacificului și în America de Nord. În Europa, legătura este mai slabă și depinde de numeroși factori atmosferici.
Printre aceștia se numără circulația aerului deasupra Atlanticului, poziția curentului jet, diferențele de temperatură dintre ocean și continent, întinderea gheții arctice și comportamentul vortexului polar.
Modelele sezoniere analizate până acum conturează posibilitatea unei zone de presiune mai ridicată în sudul Europei. În același timp, presiunea ar putea fi mai scăzută în nordul și nord-vestul continentului.
O asemenea configurație poate favoriza temperaturi mai blânde în unele regiuni europene. Totuși, acest tipar nu exclude pătrunderile de aer polar. Blocajele atmosferice sau schimbările de poziție ale curentului jet pot aduce perioade reci chiar și într-o iarnă care, calculată în ansamblu, se dovedește mai caldă decât media.
Analizele sezoniere publicate de Severe Weather Europe indică, în unele scenarii, o accentuare a anomaliilor calde în Europa pe măsură ce iarna avansează. Acest semnal este asociat unei creste de presiune ridicată care s-ar putea extinde dinspre sudul continentului.
Totuși, modelele nu sunt perfect aliniate. Poziția exactă a centrilor de presiune poate schimba radical vremea resimțită la nivel regional.
O deplasare de câteva sute de kilometri a unei zone de presiune ridicată poate face diferența dintre vreme liniștită și caldă, pe de o parte, și un culoar favorabil invaziilor de aer rece, pe de altă parte.
Vortexul polar ar putea avea un rol esențial
Unul dintre elementele urmărite pentru iarna 2026-2027 este vortexul polar. Acesta reprezintă o vastă circulație de aer rece, localizată la altitudine deasupra regiunilor polare.
Atunci când vortexul polar este puternic și compact, aerul foarte rece tinde să rămână concentrat în apropierea Arcticii. Când vortexul slăbește, se deplasează sau se fragmentează, masele de aer rece pot coborî spre latitudini mai joase.
Acest proces nu afectează toate regiunile în același timp. Uneori, frigul se îndreaptă spre America de Nord. În alte situații, poate ajunge în Europa sau în Asia.
El Niño poate favoriza, în anumite condiții, propagarea unor unde atmosferice care perturbă vortexul polar. Analizele climatice arată că în timpul iernilor cu El Niño poate crește probabilitatea unor episoade de încălzire stratosferică bruscă.
O asemenea încălzire are loc la altitudini mari și poate slăbi temporar circulația vânturilor din jurul Polului Nord. Efectele la nivelul solului nu sunt imediate și nici garantate, dar pot apărea după una sau mai multe săptămâni.
Datele sezoniere analizate la începutul lunii iulie indicau un posibil semnal de slăbire a vortexului polar în lunile ianuarie și februarie 2027. Este însă o proiecție pe termen lung, care trebuie confirmată de actualizările următoare.
Pentru România, un vortex polar perturbat ar putea însemna un risc mai mare de pătrunderi reci, dar numai dacă circulația atmosferică va direcționa aerul arctic către estul sau centrul Europei.
Ce riscuri ar putea exista pentru România
La acest moment, meteorologii nu pot spune dacă România va avea o iarnă grea. Pot fi însă identificate câteva tipuri de evoluție posibile.
Primul scenariu este cel al unei ierni predominant blânde, cu perioade în care temperaturile se mențin peste valorile climatologice normale. O zonă persistentă de presiune ridicată în sudul Europei ar putea favoriza un asemenea tipar.
În aceste condiții, precipitațiile ar putea cădea sub formă de ploaie în zonele joase, inclusiv în luni considerate tradițional de iarnă. Zăpada ar putea apărea mai ales la munte sau în timpul unor episoade reci scurte.
Un al doilea scenariu presupune o iarnă foarte variabilă. Perioadele calde ar putea fi întrerupte de răciri bruște, viscole, ninsori și îngheț.
Acest tip de alternanță poate crea probleme mai mari decât o iarnă constant rece. Schimbările rapide de temperatură favorizează formarea poleiului și pot afecta transportul, infrastructura energetică și agricultura.
Un alt risc este apariția unor episoade cu precipitații abundente. Dacă aerul umed dinspre Atlantic sau Mediterana întâlnește mase de aer rece deasupra României, pot apărea ninsori importante.
În absența aerului rece, aceleași sisteme atmosferice pot produce ploi abundente în timpul iernii. Acestea pot crește debitele râurilor și pot provoca probleme locale în zonele vulnerabile.
În regiunile montane, alternanța dintre ninsori, ploaie și încălziri rapide poate crește riscul de avalanșă. Stratul de zăpadă poate deveni instabil dacă între episoadele reci apar perioade neobișnuit de calde.
O iarnă mai caldă nu exclude gerul și viscolul
Una dintre cele mai frecvente confuzii legate de prognozele sezoniere apare atunci când meteorologii vorbesc despre temperaturi medii peste normal.
O iarnă mai caldă decât media nu înseamnă că fiecare zi va fi caldă. Media sezonieră este calculată pe parcursul mai multor luni. Câteva săptămâni cu temperaturi ridicate pot compensa, statistic, un episod scurt de ger sever.
România a cunoscut și în trecut ierni în care temperaturile medii au fost relativ ridicate, dar au existat intervale cu viscol, ninsori abundente și minime foarte scăzute.
Prin urmare, chiar dacă scenariile sezoniere vor continua să indice anomalii termice pozitive în Europa, riscul unor episoade reci nu poate fi eliminat.
Contează nu doar temperatura medie, ci și frecvența schimbărilor bruște. O iarnă instabilă poate aduce treceri rapide de la 10-15 grade Celsius la temperaturi negative.
Astfel de oscilații pot afecta culturile agricole, mai ales dacă perioadele calde determină pornirea prematură în vegetație. Un îngheț ulterior poate produce pagube pomilor și plantelor sensibile.
Prognoza pentru România rămâne incertă
Efectele El Niño asupra României sunt mai dificil de anticipat decât cele asupra unor regiuni din America de Nord, Australia sau America de Sud.
Țara noastră se află într-o zonă de tranziție climatică. Vremea este influențată de Atlantic, de Marea Mediterană, de masele de aer continentale din est și de circulația rece din nord.
Din acest motiv, aceeași fază El Niño poate produce ierni diferite în Europa de Est. Contează intensitatea fenomenului, momentul în care atinge maximul și interacțiunea sa cu ceilalți factori climatici.
Organizația Meteorologică Mondială precizează că El Niño poate modifica tiparele globale de temperatură și precipitații. Prognozele regionale trebuie însă realizate separat de serviciile meteorologice, folosind date și modele adaptate fiecărei zone.
Pentru România, estimările relevante vor deveni mai clare în lunile de toamnă. Atunci, modelele vor putea analiza mai bine starea Atlanticului, evoluția stratului de zăpadă din Eurasia și primele semnale legate de vortexul polar.
Prognozele făcute în octombrie sau noiembrie vor avea o valoare mai mare decât scenariile publicate la mijlocul verii.
Sursa foto: Arhivă
