Ana Sasu
Pensionarii care au un venit lunar mai mare de 3.000 de lei nu încasează integral suma brută înscrisă pe talonul de pensie. Din partea care depășește acest plafon sunt reținute contribuția de asigurări sociale de sănătate, cunoscută drept CASS, și impozitul pe venit.
Calculul poate crea confuzie, deoarece cele două rețineri nu se aplică în același timp direct asupra întregii pensii. Mai întâi este stabilită contribuția la sănătate, iar apoi valoarea acesteia este scăzută înainte de calcularea impozitului.
De aceea, un pensionar cu un venit brut de 3.500 de lei nu plătește 10% CASS și încă 10% impozit din întreaga sumă. Reținerile se aplică numai părții care depășește pragul neimpozabil, după o formulă stabilită prin legislația fiscală.
Regulile privind CASS pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei sunt aplicate începând cu 1 august 2025. Contribuția este calculată numai asupra diferenței dintre pensia brută și plafon, iar impozitul se aplică după deducerea CASS.
De ce pensia brută nu este aceeași cu suma primită în cont
Pensia brută reprezintă cuantumul stabilit prin decizia de pensionare, înainte de aplicarea obligațiilor fiscale. Pensia netă este suma care rămâne după ce sunt scăzute contribuția la sănătate și impozitul, dacă acestea sunt datorate.
Pentru veniturile din pensii de până la 3.000 de lei inclusiv, nu se reține CASS pentru pensie și nu se aplică impozit pe venit. Pensionarul primește, în principiu, întreaga sumă brută.
Situația se schimbă atunci când pensia depășește 3.000 de lei. Contribuțiile nu se calculează însă asupra întregului venit.
Doar diferența care trece de plafon intră în calculul CASS. Ulterior, din aceeași diferență se scade contribuția la sănătate, iar suma rămasă este impozitată cu 10%.
Astfel, sistemul protejează primii 3.000 de lei ai pensiei. O persoană cu un venit brut de 3.010 lei nu ajunge să plătească sute de lei către stat, ci suportă rețineri doar pentru cei 10 lei situați peste plafon.
Casa de pensii efectuează automat calculele. Pensionarul nu trebuie să depună o declarație fiscală și nici să achite separat obligațiile.
Cum se calculează contribuția la sănătate
CASS este de 10% și se aplică numai asupra părții din pensie care depășește 3.000 de lei.
Formula este următoarea:
Pensia brută minus 3.000 de lei reprezintă baza pentru CASS.
Rezultatul este înmulțit cu 10%.
În cazul unei pensii brute de 3.500 de lei, diferența peste plafon este de 500 de lei.
Calculul este:
3.500 de lei minus 3.000 de lei egal 500 de lei.
500 de lei înmulțit cu 10% egal 50 de lei.
Contribuția la sănătate este, prin urmare, de 50 de lei.
Nu se aplică procentul de 10% la întreaga pensie de 3.500 de lei. Dacă s-ar proceda astfel, CASS ar fi de 350 de lei, ceea ce nu corespunde formulei legale.
CNPP a precizat că, pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, contribuția de sănătate se aplică exclusiv diferenței care depășește plafonul.
Cum se stabilește impozitul pe venit
După calcularea CASS, se stabilește baza asupra căreia se aplică impozitul de 10%.
Nici impozitul nu se calculează direct la pensia brută. Din cuantumul total sunt scăzute suma neimpozabilă de 3.000 de lei și contribuția la sănătate datorată.
Formula este:
Pensia brută minus 3.000 de lei minus CASS egal baza impozabilă.
Baza impozabilă este înmulțită cu 10%.
Pentru pensia brută de 3.500 de lei, CASS este de 50 de lei.
Baza de impozitare devine:
3.500 de lei minus 3.000 de lei minus 50 de lei egal 450 de lei.
Impozitul este:
450 de lei înmulțit cu 10% egal 45 de lei.
Reținerile totale sunt de 95 de lei, formate din 50 de lei CASS și 45 de lei impozit.
Pensionarul primește:
3.500 de lei minus 95 de lei egal 3.405 lei.
Formula oficială prezentată de autoritățile fiscale este: impozit pe venit egal pensia brută, minus plafonul de 3.000 de lei, minus CASS, rezultatul fiind impozitat cu 10%.
Cât rămâne dintr-o pensie brută de 3.200 de lei
În cazul unei pensii de 3.200 de lei, partea care depășește plafonul este de 200 de lei.
CASS se calculează astfel:
3.200 de lei minus 3.000 de lei egal 200 de lei.
10% din 200 de lei înseamnă 20 de lei.
După scăderea contribuției la sănătate, baza pentru impozit este de 180 de lei.
Calculul impozitului:
200 de lei minus 20 de lei egal 180 de lei.
10% din 180 de lei înseamnă 18 lei.
Reținerile totale ajung la 38 de lei.
Pensia netă este de aproximativ 3.162 de lei.
Deși pensia depășește pragul cu 200 de lei, pensionarul nu pierde întreaga diferență. După rețineri, din cei 200 de lei aflați peste plafon rămân 162 de lei.
Calculul pentru o pensie de 3.500 de lei
Pentru o pensie brută de 3.500 de lei, diferența peste plafon este de 500 de lei.
CASS reprezintă 10% din 500 de lei, adică 50 de lei.
Baza impozabilă este de 450 de lei.
Impozitul reprezintă 10% din 450 de lei, adică 45 de lei.
Totalul reținerilor este de 95 de lei.
Pensionarul primește în cont sau prin mandat poștal suma netă de 3.405 lei.
Diferența dintre pensia brută și cea netă nu este, așadar, de 20% din cuantumul total. Raportată la întreaga pensie, reținerea este mult mai redusă, deoarece primii 3.000 de lei sunt protejați.
Cât se reține dintr-o pensie de 4.000 de lei
În cazul unei pensii brute de 4.000 de lei, diferența peste plafon este de 1.000 de lei.
CASS este de 100 de lei.
După deducerea contribuției la sănătate, baza impozabilă este de 900 de lei.
Impozitul este de 90 de lei.
Reținerile totale ajung la 190 de lei.
Pensia netă este de 3.810 lei.
Acest exemplu arată că partea care depășește plafonul este redusă cu 19%, nu cu 20%. Motivul este că impozitul se aplică după ce CASS a fost deja scăzută. Un calcul identic a fost prezentat și în explicațiile publicate după introducerea noilor rețineri.
Ce sumă rămâne dintr-o pensie de 4.500 de lei
La o pensie brută de 4.500 de lei, partea aflată peste plafon este de 1.500 de lei.
CASS:
1.500 de lei înmulțit cu 10% egal 150 de lei.
Baza impozabilă:
1.500 de lei minus 150 de lei egal 1.350 de lei.
Impozitul:
1.350 de lei înmulțit cu 10% egal 135 de lei.
Reținerile totale sunt de 285 de lei.
Pensia netă este:
4.500 de lei minus 285 de lei egal 4.215 lei.
Din cei 1.500 de lei care depășesc plafonul, pensionarul păstrează 1.215 lei.
Calculul pentru o pensie de 5.000 de lei
Pentru o pensie brută de 5.000 de lei, diferența peste plafon este de 2.000 de lei.
CASS este de 200 de lei.
După scăderea acesteia, baza impozabilă ajunge la 1.800 de lei.
Impozitul de 10% este de 180 de lei.
Totalul reținerilor este de 380 de lei.
Pensia netă ajunge la 4.620 de lei.
Calculul poate fi verificat și printr-o formulă simplificată. Pentru partea care depășește 3.000 de lei, reținerea totală este echivalentă cu aproximativ 19%.
În acest caz, 19% din 2.000 de lei înseamnă 380 de lei.
Cât primește un pensionar cu 6.300 de lei brut
Pentru o pensie brută de 6.300 de lei, diferența care depășește pragul de 3.000 de lei este de 3.300 de lei.
CASS este de 330 de lei.
Baza impozabilă se stabilește astfel:
6.300 de lei minus 3.000 de lei minus 330 de lei egal 2.970 de lei.
Impozitul reprezintă 10% din 2.970 de lei, adică 297 de lei.
Reținerile totale sunt:
330 de lei plus 297 de lei egal 627 de lei.
Pensia netă este de 5.673 de lei.
Deși diferența dintre brut și net pare mare, reținerile nu sunt calculate asupra primilor 3.000 de lei, ci numai asupra celor 3.300 de lei care depășesc plafonul.
De ce două pensii apropiate au rețineri diferite
Fiecare leu care depășește pragul de 3.000 de lei intră în baza de calcul. Prin urmare, o pensie mai mare va avea și rețineri mai mari, chiar dacă diferența dintre cele două venituri este redusă.
Să presupunem că un pensionar are o pensie brută de 4.000 de lei, iar altul primește 4.100 de lei.
Pentru pensia de 4.000 de lei, reținerea totală este de 190 de lei, iar suma netă este de 3.810 lei.
Pentru pensia de 4.100 de lei, diferența peste plafon este de 1.100 de lei.
CASS este de 110 lei.
Baza impozabilă este de 990 de lei.
Impozitul este de 99 de lei.
Reținerea totală este de 209 lei, iar pensia netă ajunge la 3.891 de lei.
Diferența dintre pensiile brute este de 100 de lei, dar diferența dintre cele nete este de 81 de lei. Restul de 19 lei reprezintă CASS și impozitul aferente suplimentului de 100 de lei.
Acesta este motivul pentru care doi pensionari cu venituri apropiate pot vedea valori diferite la rubrica rețineri.
Formula rapidă prin care poate fi estimată pensia netă
Pentru o pensie mai mare de 3.000 de lei, calculul poate fi simplificat.
Mai întâi se determină diferența peste plafon:
Pensia brută minus 3.000 de lei.
Din această diferență, pensionarul păstrează aproximativ 81%.
Restul de 19% reprezintă CASS și impozitul.
Formula orientativă a pensiei nete este:
3.000 de lei plus 81% din suma care depășește 3.000 de lei.
Pentru o pensie de 5.000 de lei:
Diferența peste plafon este de 2.000 de lei.
81% din 2.000 de lei este 1.620 de lei.
3.000 de lei plus 1.620 de lei egal 4.620 de lei net.
Formula oferă același rezultat ca metoda detaliată.
Totuși, pe talon reținerile vor fi afișate separat. Pensionarul va vedea valoarea CASS, impozitul și suma netă.
Ce se întâmplă cu o pensie aflată exact la prag
O pensie brută de exact 3.000 de lei nu generează o diferență peste plafon.
CASS este zero, deoarece nu există o bază de calcul.
Impozitul este, de asemenea, zero.
Pensionarul primește întreaga sumă de 3.000 de lei.
La o pensie de 3.001 lei, CASS și impozitul se calculează numai pentru un leu. În practică, valorile sunt supuse regulilor fiscale de calcul și rotunjire folosite de instituția plătitoare.
Trecerea peste prag nu determină taxarea integrală a pensiei. Aceasta este una dintre cele mai importante precizări pentru beneficiarii care se tem că o majorare mică îi poate lăsa cu o sumă netă mai mică.
O pensie brută mai mare nu va produce, prin această formulă, o pensie netă mai mică decât una situată imediat sub plafon, potrivit Playtech.
De ce nu se adună pur și simplu două procente de 10%
Mulți pensionari pornesc de la ideea că, dacă CASS este 10%, iar impozitul este tot 10%, statul reține 20% din diferența care depășește plafonul.
Calculul real conduce la o reținere totală de aproximativ 19% din partea aflată peste 3.000 de lei.
CASS se aplică prima și reprezintă 10%.
Impozitul se calculează apoi asupra sumei rămase după scăderea CASS.
Dacă diferența peste plafon este de 1.000 de lei, CASS este de 100 de lei.
Impozitul nu se aplică la 1.000 de lei, ci la 900 de lei.
10% din 900 de lei este 90 de lei.
Reținerea totală devine 190 de lei, adică 19% din diferența inițială.
Această ordine a operațiunilor explică de ce adunarea simplă a celor două cote nu oferă rezultatul corect.
Pensionarii nu trebuie să depună declarații
Pentru pensiile plătite prin sistemul public, obligațiile fiscale sunt calculate și reținute la sursă.
Casa Națională de Pensii Publice, prin casele teritoriale, stabilește valoarea CASS și a impozitului înainte de efectuarea plății.
Pensionarul primește direct suma netă.
Nu trebuie să depună Declarația unică pentru pensia obișnuită și nu trebuie să meargă la ANAF pentru plata lunară a acestor rețineri.
Aceeași regulă a reținerii la sursă se aplică, potrivit cadrului fiscal, și altor plătitori de venituri din pensii, în funcție de tipul dreptului acordat.
Impozitul reținut asupra pensiei este final, ceea ce înseamnă că beneficiarul nu mai face o regularizare anuală pentru același venit.
Ce informații apar pe talonul de pensie
Talonul de pensie permite verificarea modului în care a fost stabilită suma netă.
În document pot apărea cuantumul brut al pensiei, contribuția de asigurări sociale de sănătate, impozitul și valoarea finală plătită.
Pensionarul trebuie să compare pensia brută din talon cu suma intrată în cont sau primită prin poștă.
Diferența ar trebui să corespundă totalului reținerilor afișate.
În cazul unei pensii brute de 4.500 de lei, talonul ar trebui să indice, potrivit formulei generale, 150 de lei CASS și 135 de lei impozit. Valoarea netă rezultată este de 4.215 lei.
Dacă pensionarul observă o diferență pe care nu o poate explica, poate solicita lămuriri casei teritoriale de pensii.
Trebuie verificat și dacă pe talon există alte rețineri, precum popriri, debite recuperate sau contribuții care nu țin de formula fiscală obișnuită.
Alte rețineri pot modifica suma finală
CASS și impozitul nu sunt singurele motive pentru care pensia netă poate fi mai mică decât cuantumul brut.
În anumite cazuri pot exista popriri instituite pentru datorii, recuperări ale unor sume încasate necuvenit sau alte obligații stabilite legal.
Aceste valori apar separat și nu trebuie confundate cu taxarea normală a pensiei.
De aceea, doi pensionari care au pensii brute egale pot primi sume nete diferite dacă unul dintre ei are o poprire sau un debit reținut lunar.
Formula fiscală pentru CASS și impozit este aceeași pentru venituri comparabile, dar situația personală a beneficiarului poate adăuga alte rețineri.
Talonul de pensie este documentul care arată natura fiecărei sume scăzute.
Până când se aplică reținerea CASS
Măsura privind contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei a fost introdusă începând cu 1 august 2025.
Cadrul legislativ adoptat prevede aplicarea acesteia până la finalul anului 2027, în lipsa unor modificări ulterioare.
Regulile fiscale se pot însă schimba prin acte normative noi. Pensionarii trebuie să urmărească informațiile comunicate de CNPP, ANAF și autoritățile guvernamentale.
Pentru moment, mecanismul de calcul pornește de la plafonul de 3.000 de lei, aplică CASS de 10% asupra diferenței și apoi impozitul de 10% după scăderea contribuției.
Cel mai simplu mod de verificare este următorul: din partea pensiei care depășește 3.000 de lei, aproximativ 19% este reținut, iar aproximativ 81% rămâne pensionarului.
Astfel, o diferență de 100 de lei între două pensii brute se transformă, de regulă, într-o diferență netă de aproximativ 81 de lei. Acesta este calculul care explică de ce pensii aparent foarte apropiate generează rețineri și sume finale diferite.
Sursa foto: Arhivă
