Mirela Loșniță
PPE și Renew Europe îi cer Ursulei von der Leyen să nu aprobe o plată de 770 de milioane de euro către România. Condiția pusă de cele două grupuri este modificarea noii legi privind integritatea. În centrul disputei se află așa-numitul „amendament Fritz”. Prevederea ar putea duce la încetarea mandatului primarului Timișoarei și liderului USR, Dominic Fritz. Informația a fost publicată de Politico.
Scrisoarea trimisă de PPE și Renew la Bruxelles
PPE și Renew Europe sunt două dintre cele mai mari grupuri politice din Parlamentul European. Ele au transmis o solicitare comună Comisiei Europene. Documentul este semnat de liderul PPE, Manfred Weber, și de președinta Renew Europe, Valérie Hayer. Scrisoarea a fost trimisă pe 24 august Ursulei von der Leyen.
Cei doi cer Comisiei să transmită rapid un mesaj Bucureștiului. Banii din Mecanismul de Redresare și Reziliență nu ar trebui eliberați dacă reforma nu respectă statul de drept și legislația europeană. Este vorba despre o tranșă de 770 de milioane de euro din PNRR. Pentru aceasta, România trebuie să închidă până la 31 august mai multe jaloane.
Printre ele se numără și reforma legislației privind integritatea. Termenul se apropie rapid.
Ce au declarat Weber și Hayer
Președinta Renew Europe a explicat public raționamentul din spatele demersului. Ea a insistat asupra modului în care sunt folosiți banii europeni.
„Banii contribuabililor europeni nu trebuie să devină niciodată un cec în alb pentru jocuri politice de putere”, a declarat Valérie Hayer.
La rândul său, liderul PPE consideră că miza depășește o dispută politică obișnuită. El a formulat o acuzație mai amplă.
„Dacă legislația este croită pentru a elimina un adversar politic, iar fondurile europene sunt folosite ca pârghie pentru a o adopta, nu mai vorbim doar despre politică, ci despre o problemă privind statul de drept”, spune liderul PPE.
Ce cer cei doi lideri de la Comisia Europeană
Solicitarea nu vizează exclusiv prevederea controversată. Weber și Hayer cer analizarea întregii reforme a legislației privind integritatea.
Ei invocă și alte posibile probleme din text. Este vorba despre slăbirea unor obligații de transparență și despre proporționalitatea sancțiunilor.
„Comisia ar trebui să joace un rol activ în protejarea statului de drept în România”, se arată în scrisoare.
Cei doi lideri europeni îi cer președintei Comisiei să transmită un mesaj clar. Plata celor 770 de milioane de euro ar trebui condiționată de respectarea legislației UE.
La aceasta se adaugă principiile statului de drept și standardele europene privind drepturile omului. Este menționată și respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția.
Contextul procedural face ca intervenția să fie una urgentă, potrivit semnatarilor. Legea ANI nu a fost încă promulgată de președintele Nicușor Dan.
În paralel, România se apropie rapid de termenul de 31 august. Acesta este momentul-limită pentru îndeplinirea jalonului din PNRR.
Cei doi lideri semnalează că intervalul de intervenție este limitat.
„Mai există o fereastră procedurală, dar aceasta se închide rapid”, avertizează Weber și Hayer.
Practic, ei cer ca Bruxelles-ul să acționeze înainte de promulgarea legii. Ulterior, opțiunile ar fi mai reduse.
Cum a apărut „amendamentul Fritz”
Controversa are la bază un caz concret. Dominic Fritz a pierdut în 2026 un proces împotriva Agenției Naționale de Integritate.
El contestase un raport privind un conflict de interese administrativ. Cazul viza un proiect urbanistic început în 2020, înainte ca Fritz să devină primar.
Sancțiunile erau deja stabilite prin legislația în vigoare la acel moment. Potrivit scrisorii transmise Comisiei Europene, ele includeau reducerea salariului cu 10% timp de șase luni.
La aceasta se adăuga interdicția de a candida pentru o funcție publică. Perioada era de trei ani după încheierea actualului mandat.
Ce prevede modificarea introdusă în Parlament
În timpul modificării legii ANI, Parlamentul a introdus o prevedere nouă. Ea schimbă consecințele pentru aleșii aflați în astfel de situații.
Potrivit textului, aleșii pentru care există o decizie definitivă de conflict de interese sau incompatibilitate își pot pierde mandatul. Regula se aplică inclusiv pentru fapte constatate înainte de intrarea în vigoare a noii legi.
Această prevedere a primit denumirea de „amendamentul Fritz”. Ea este elementul central al disputei de la Bruxelles.
Semnatarii scrisorii susțin că modificarea a fost introdusă cu sprijinul PSD și AUR. Ei acuză că prevederea ar fi fost gândită special pentru înlăturarea liderului USR din funcția de primar al Timișoarei.
„Declarațiile publice ale unor lideri PSD și AUR nu lasă nicio îndoială că amendamentul a fost conceput pentru a viza o singură persoană, pe Dominic Fritz”, se arată în document.
