Grigore Madalina
Moartea Ștefaniei Szabo, medic și director medical al Spitalului Județean de Urgență Buzău, nu a închis toate problemele juridice rămase în urma vieții sale personale. Un proces de partaj început înainte de deces continuă, iar în dosar au intrat acum mama și fratele acesteia, în calitate de moștenitori.
Disputa îi pune față în față cu fostul soț al medicului, cel care deschisese acțiunea în instanță încă din mai 2025. Procesul vizează împărțirea bunurilor dobândite în timpul fostei căsnicii, lichidarea regimului matrimonial și alte pretenții asociate.
După moartea Ștefaniei Szabo, situația juridică s-a complicat. Mama și fratele ei au acceptat succesiunea și au fost introduși în proces, însă avocatul fostului soț susține că aceștia nu ar mai avea dreptul să formuleze anumite apărări, potrivit Cancan.ro. Instanța urmează să stabilească dacă argumentul este întemeiat.
Procesul fusese început înainte de moartea Ștefaniei Szabo
Dosarul a fost deschis pe 29 mai 2025, în perioada în care Ștefania Szabo era în viață. Reclamant este fostul ei soț, iar obiectul cauzei include partajul bunurilor comune, lichidarea regimului matrimonial și un drept de retenție.
Practic, instanța trebuie să determine ce bunuri au aparținut comunității de bunuri formate în timpul căsătoriei și ce cotă îi revine fiecărei părți.
Un proces de acest tip nu înseamnă automat că toate bunurile sunt împărțite în mod egal. Pot fi analizate contribuțiile fiecăruia, eventuale investiții, datorii sau alte pretenții formulate și probate în fața instanței.
În cazul de față, dosarul pare să fie mai complex decât un simplu partaj, deoarece apar și alte capete de cerere, inclusiv pretenții și drept de retenție.
Detaliile exacte despre bunurile și sumele aflate în dispută nu sunt însă prezentate în informațiile publice menționate în materialul inițial.
Moartea medicului a schimbat complet configurația procesului
Ștefania Szabo a fost găsită fără viață în octombrie 2025, în Camera de Gardă a secției de Chirurgie a Spitalului Județean de Urgență Buzău.
După decesul său, procesul aflat deja pe rol nu s-a închis automat.
La termenul din 12 mai 2026, instanța a constatat oficial decesul. Între timp, la dosar fusese depusă o cerere pentru introducerea moștenitorilor, alături de documente privind acceptarea succesiunii.
Mama și fratele Ștefaniei Szabo au fost astfel introduși în cauză în calitate de pârâți.
Aceștia au preluat, din punct de vedere procesual, poziția pe care o avea medicul înainte de moarte.
Asta înseamnă că disputa dintre foștii soți s-a transformat într-un litigiu între fostul soț și moștenitorii Ștefaniei Szabo.
Mama și fratele Ștefaniei Szabo și-au construit apărarea
După introducerea lor în dosar, cei doi moștenitori au depus, prin avocat, o întâmpinare.
Întâmpinarea este documentul prin care o parte răspunde acuzațiilor sau pretențiilor formulate de reclamant și își prezintă propria poziție în proces.
Prin intermediul acestui act, mama și fratele Ștefaniei Szabo pot contesta anumite susțineri ale fostului soț și își pot formula propria strategie de apărare.
Numai că tocmai acest document a devenit subiectul unei dispute procedurale.
Avocatul fostului soț susține că moștenitorii ar fi depus întâmpinarea prea târziu și că, din acest motiv, ar trebui considerați decăzuți din dreptul de a mai formula anumite apărări.
În ședința de judecată a fost consemnată poziția avocatului reclamantului:
„Apărătorul ales al reclamantului precizează că va formula răspuns la întâmpinare în scris, apreciind că pârâții sunt decăzuți din dreptul de a mai formula întâmpinare”.
Este o afirmație importantă pentru direcția procesului, însă nu echivalează cu o decizie a instanței.
Judecătorul este cel care va stabili dacă susținerea fostului soț este sau nu întemeiată.
Ce ar însemna dacă fostul soț ar câștiga această dispută procedurală
Miza este importantă.
Dacă instanța ar decide că moștenitorii au pierdut dreptul de a formula întâmpinarea, poziția acestora în proces s-ar putea complica.
În funcție de ceea ce va hotărî judecătorul și de regulile procedurale aplicabile cauzei, pot exista consecințe asupra modului în care sunt formulate anumite excepții sau asupra probelor pe care pârâții le pot propune.
Asta nu înseamnă însă că fostul soț ar câștiga automat procesul de partaj.
Cele două chestiuni sunt diferite.
Una privește o dispută procedurală: dacă întâmpinarea a fost sau nu formulată în termen și ce efecte produce acest lucru.
Cealaltă privește fondul cauzei: cui îi aparțin bunurile, ce cote revin fiecărei părți și dacă există sume sau drepturi care trebuie recunoscute.
Prin urmare, chiar dacă una dintre tabere ar obține un avantaj procedural, instanța trebuie în continuare să analizeze fondul dosarului.
Instanța nu a decis încă dacă moștenitorii pierd dreptul la apărare
Până în acest moment, potrivit informațiilor prezentate în materialul inițial, nu există o hotărâre prin care mama și fratele Ștefaniei Szabo să fi fost declarați decăzuți din dreptul de a formula întâmpinare.
Mai mult, instanța a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată și a completărilor către moștenitori.
Asta înseamnă că disputa procedurală continuă.
Poziția fostului soț este, deocamdată, o solicitare pe care judecătorul urmează să o analizeze.
Situația este importantă și pentru modul în care este prezentat public cazul. Faptul că avocatul unei părți solicită ceva nu înseamnă că instanța a și acceptat cererea.
Verdictul asupra acestei chestiuni va aparține judecătorului.
Fostul soț nu revendică direct moștenirea Ștefaniei Szabo
Un alt aspect important ține de natura procesului.
Fostul soț nu apare, potrivit obiectului dosarului prezentat, ca solicitând pur și simplu o parte din moștenirea Ștefaniei Szabo.
Procesul are la bază relația patrimonială existentă în timpul căsătoriei lor.
Instanța trebuie mai întâi să stabilească ce bunuri aparțineau comunității matrimoniale și care era partea fiecăruia.
Numai după clarificarea acestor aspecte se poate determina ce bunuri au rămas efectiv în patrimoniul Ștefaniei Szabo și, implicit, ce intră în masa succesorală.
Cu alte cuvinte, moștenitorii nu pot primi prin succesiune decât ceea ce aparținea efectiv Ștefaniei.
Dacă instanța stabilește că o anumită parte dintr-un bun îi revine fostului soț în urma partajului, acea parte nu poate fi tratată ca făcând integral parte din moștenire.
Acesta este unul dintre motivele pentru care procesul continuă chiar și după deces.
Ce înseamnă dreptul de retenție menționat în dosar
În cauza respectivă apare și un capăt privind dreptul de retenție.
În termeni simpli, acest mecanism juridic poate permite, în anumite condiții, unei persoane să păstreze un bun până când o obligație legată de acel bun este îndeplinită.
Existența unui asemenea capăt de cerere indică faptul că fostul soț susține că are de recuperat anumite drepturi sau sume asociate bunurilor aflate în litigiu.
Totuși, fără detaliile complete ale cererii de chemare în judecată și ale probelor depuse, nu se poate spune exact ce bun este vizat sau care este suma pretinsă.
Informațiile publice descrise în material nu oferă aceste elemente.
Mama și fratele au moștenit și un litigiu complicat
Acceptarea unei succesiuni nu presupune doar preluarea bunurilor unei persoane decedate.
În anumite situații, moștenitorii pot ajunge să continue și procesele în care persoana respectivă era implicată.
Exact asta s-a întâmplat în cazul familiei Ștefaniei Szabo.
Mama și fratele ei au intrat într-un litigiu deja aflat în desfășurare și trebuie acum să răspundă pretențiilor formulate de fostul soț.
Dosarul poate deveni cu atât mai dificil cu cât unele fapte și situații provin din perioada căsătoriei și trebuie demonstrate prin documente, înscrisuri, tranzacții sau alte probe existente.
Moartea uneia dintre părțile inițiale complică inevitabil o asemenea procedură, pentru că moștenitorii trebuie să reconstruiască o situație juridică și financiară la care nu au fost neapărat parte directă.
Următoarea confruntare este programată în septembrie
Procesul este departe de a fi încheiat.
Următorul termen menționat este programat pentru 22 septembrie 2026.
Atunci ar putea fi discutate atât aspectele procedurale ridicate după introducerea moștenitorilor, cât și alte elemente ale cauzei.
