Georgescu Dragos
Cazul lui Călin Georgescu a ajuns din nou în atenția presei din Rusia, după operațiunea desfășurată luni, 21 septembrie 2026, de procurorii DIICOT. Mai multe publicații importante de la Moscova au relatat pe larg despre perchezițiile și ancheta care îl vizează pe fostul candidat la alegerile prezidențiale din România, unele folosind un limbaj critic la adresa autorităților române.
Rușii îl ridică în slavi pe Călin Georgescu după ce acesta a fost ridicat din trafic de către DIICOT. Ce au putut să scrie despre fostul candidat la prezidențiale
Subiectul a primit o expunere semnificativă în presa rusă. Unele dintre cele mai cunoscute publicații au prezentat cazul în articole ample, iar agenția rusă de stat TASS a publicat mai multe materiale despre evoluțiile de la București.
O parte dintre relatări îl prezintă pe Călin Georgescu ca pe ținta unei presupuse persecuții politice și pun ancheta în contextul anulării alegerilor prezidențiale din România din 2024.
În unele materiale apar termeni precum „dictatură” și „tiranie”, folosiți pentru a descrie situația politică din România.
Aceste formulări reprezintă însă interpretările și poziționările publicațiilor respective.
În România, Călin Georgescu este vizat într-o anchetă penală în care procurorii investighează suspiciuni privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Prejudiciul din cazul care a declanșat ancheta depășește 1,1 milioane de euro.
Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar existența unei anchete penale nu echivalează cu stabilirea vinovăției.
Acțiunea desfășurată luni dimineață în România a fost urmărită atent la Moscova.
Potrivit unei analize realizate de Digi24 asupra modului în care subiectul a fost prezentat în Rusia, marile publicații ruse au relatat despre operațiunea DIICOT.
Agenția de presă de stat TASS a publicat mai multe articole despre situația fostului candidat la alegerile prezidențiale.
Și alte publicații importante au acordat spații ample subiectului.
În centrul relatărilor s-a aflat momentul în care Călin Georgescu a fost oprit în trafic și condus la locuința sa din Mogoșoaia, unde procurorii efectuau percheziții.
Presa rusă a prezentat apoi informații despre dosar, dar a acordat o atenție considerabilă și reacțiilor politice apărute în România.
Unul dintre mesajele preluate a fost cel publicat de George Simion.
Liderul AUR a susținut că situația reprezintă un „abuz” și a afirmat că România ar fi o „dictatură”.
Aceasta este poziția politică exprimată de George Simion, nu o concluzie judiciară sau o descriere factuală stabilită independent.
Unele publicații din Rusia au preluat această declarație și au integrat-o într-o narațiune mai amplă despre presupusa persecutare a lui Călin Georgescu.
Astfel, accentul nu a fost pus exclusiv pe acuzațiile investigate de procurori.
O parte dintre articole au insistat asupra trecutului electoral al lui Georgescu și asupra controverselor care au urmat alegerilor prezidențiale din 2024.
Călin Georgescu, prezentat în unele articole drept o victimă
Felul în care este descris Călin Georgescu reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale relatărilor din presa rusă.
În loc să se concentreze exclusiv asupra mecanismului financiar investigat de DIICOT, unele materiale pun accentul pe ideea că fostul candidat ar fi supus unor presiuni politice.
Este reluată inclusiv povestea alegerilor prezidențiale din România din 2024.
Călin Georgescu câștigase primul tur al scrutinului, înainte ca procesul electoral să fie anulat de Curtea Constituțională.
Ulterior, candidatura sa la scrutinul reluat nu a fost acceptată.
Aceste evenimente sunt folosite în unele relatări rusești drept context pentru actuala anchetă.
Prin această abordare, cazul penal din 2026 este prezentat nu doar ca o investigație privind presupuse infracțiuni economice, ci ca un nou episod al confruntării dintre Georgescu și instituțiile statului român.
În unele materiale sunt utilizate formulări precum „tiranie” sau „dictatură” atunci când este descrisă situația politică din România.
Aceste calificative trebuie însă atribuite publicațiilor sau persoanelor care le folosesc.
Operațiunea DIICOT are la bază o anchetă penală care pornește de la o plângere depusă în ianuarie 2024 de omul de afaceri Răzvan Leu.
Acesta susține că a pierdut aproximativ 1,1 milioane de euro după ce i-ar fi fost promisă o finanțare de șase milioane de euro.
Ce spune DIICOT despre dosarul în care este vizat Georgescu
Informațiile prezentate de procurorii români conturează un dosar diferit de narațiunea politică prezentă în unele articole din Rusia.
DIICOT investighează constituirea unui grup infracțional organizat și o presupusă înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Potrivit anchetatorilor, presupusul grup ar fi fost constituit în septembrie 2021.
Acesta ar fi fost format din trei persoane: doi cetățeni români, în vârstă de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian de 56 de ani.
Procurorii susțin că persoanele ar fi avut roluri distincte, dar complementare, și ar fi acționat atât în România, cât și în Marea Britanie.
Scopul presupusului grup ar fi fost obținerea unor foloase patrimoniale injuste.
Cazul are în centru un om de afaceri căruia i-ar fi fost prezentată posibilitatea obținerii unei finanțări de șase milioane de euro.
Pentru accesarea banilor, acestuia i-ar fi fost solicitată o garanție de aproximativ un milion de euro.
Finanțarea promisă nu s-ar fi concretizat.
Ulterior, potrivit procurorilor, persoanei vătămate i-ar fi fost prezentată o nouă ofertă.
Finanțarea ar fi urmat să crească de la șase la 15 milioane de euro.
În acest context ar mai fi fost solicitată o sumă de aproximativ 100.000 de euro.
Ce s-ar fi întâmplat cu cei 1,1 milioane de euro
Una dintre principalele întrebări la care încearcă să răspundă procurorii privește destinația banilor.
DIICOT susține că suma de aproximativ un milion de euro ar fi fost legată de o afacere cu materiale prețioase.
Alți aproximativ 100.000 de euro ar fi fost utilizați pentru finanțarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu.
Acestea sunt susținerile anchetatorilor în dosarul aflat în desfășurare.
Procurorii trebuie să stabilească traseul exact al sumelor și responsabilitatea fiecărei persoane.
Dosarul are și o importantă componentă internațională.
În cursul investigației au fost solicitate date financiare din Elveția, Italia și Marea Britanie.
În spațiul public au apărut, de asemenea, informații despre legături ale unei companii elvețiene cu interese rusești.
Anchetatorii trebuie să stabilească natura exactă a acestor relații și relevanța lor pentru dosarul penal.
Prin urmare, existența unor conexiuni comerciale sau financiare cu persoane ori entități din Rusia nu demonstrează, prin ea însăși, existența unei implicări a statului rus.
Aceste aspecte trebuie diferențiate de modul în care presa rusă relatează cazul.
Răzvan Leu spune că plângerea sa nu are o miză politică
Omul de afaceri Răzvan Leu a făcut luni primele declarații publice după perchezițiile DIICOT.
El a confirmat că este persoana care a depus plângerea penală în ianuarie 2024.
Leu susține că a pierdut peste un milion de euro în urma unei finanțări care nu s-ar fi concretizat.
Omul de afaceri afirmă că a încercat timp de mai mulți ani să își recupereze banii pe cale amiabilă.
Abia după ce aceste încercări ar fi eșuat s-a adresat procurorilor.
Răzvan Leu a precizat explicit că demersul său nu ar avea o miză politică.
El spune că l-a cunoscut pe Călin Georgescu în 2021 și că la momentul respectiv avea încredere în acesta și în proiectele prezentate.
Potrivit avocatului său, banii nu fuseseră recuperați până la data operațiunii DIICOT.
Aceste informații sunt relevante deoarece plângerea a fost formulată în ianuarie 2024, înaintea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 care l-au adus pe Călin Georgescu în centrul atenției politice naționale.
Cinci percheziții în București și Ilfov
Operațiunea DIICOT a început luni dimineață.
Polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și procurorii DIICOT – Structura Centrală au pus în aplicare cinci mandate de percheziție domiciliară.
Acțiunile au avut loc în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea.
Călin Georgescu a fost oprit în timp ce se deplasa către o sală de sport și a fost condus la locuința sa din Mogoșoaia pentru a asista la percheziție.
În dosar apare și omul de afaceri Ionel Rusen.
Anchetatorii urmăresc documente, comunicații și tranzacții care ar putea clarifica mecanismul financiar cercetat.
Până la finalizarea investigației, acuzațiile formulate de procurori trebuie tratate ca acuzații, nu ca o stabilire definitivă a vinovăției.
Presa rusă readuce în discuție alegerile din 2024
Relatările din Rusia se concentrează însă într-o măsură importantă asupra carierei politice a lui Călin Georgescu.
Alegerile prezidențiale din 2024 sunt readuse constant în discuție.
Georgescu a obținut atunci cele mai multe voturi în primul tur.
Procesul electoral a fost ulterior anulat de Curtea Constituțională.
În decembrie 2024, CCR a invocat necesitatea asigurării corectitudinii și legalității procesului electoral, în contextul informațiilor desecretizate de autoritățile române privind campania electorală.
Decizia a generat o controversă politică majoră atât în România, cât și în străinătate.
În relatările actuale ale unor publicații ruse, episodul din 2024 este folosit pentru a susține interpretarea potrivit căreia Georgescu ar fi fost împiedicat să participe la competiția politică.
Aceasta reprezintă însă o interpretare editorială.
Deciziile privind procesul electoral au fost luate de instituțiile competente ale statului român și au avut propriile argumentări juridice.
Actualul dosar DIICOT este, la rândul său, o procedură distinctă, referitoare la presupuse fapte care ar fi început în 2021.
De ce cazul lui Georgescu atrage atenția la Moscova
Călin Georgescu a fost în mod repetat un subiect de interes pentru presa rusă.
Declarațiile sale anterioare privind Rusia, Vladimir Putin, NATO, Uniunea Europeană și războiul din Ucraina au atras atenția atât în România, cât și în presa internațională.
Din acest motiv, evoluțiile judiciare care îl privesc sunt urmărite și în afara țării.
Vizibilitatea oferită acum de publicațiile rusești este însă remarcabilă prin amploarea relatărilor.
Agenția de stat TASS a publicat mai multe materiale despre evenimentele de luni, iar alte publicații importante au dedicat spații ample cazului.
În unele relatări, informațiile despre anchetă sunt combinate cu comentarii politice și cu afirmațiile susținătorilor lui Georgescu.
Acest lucru produce o imagine diferită față de comunicarea procurorilor.
DIICOT vorbește despre un presupus grup infracțional, despre o finanțare de șase milioane de euro care nu s-ar fi concretizat și despre un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro.
Unele publicații ruse pun în prim-plan, în schimb, ideea unei presupuse persecuții politice.
Cele două planuri trebuie separate.
Ancheta penală și interpretarea politică sunt două lucruri diferite
Cazul lui Călin Georgescu se desfășoară simultan pe două planuri.
Primul este cel judiciar.
Procurorii DIICOT trebuie să demonstreze cu probe acuzațiile investigate, să stabilească traseul banilor și rolul fiecărei persoane implicate.
Persoanele vizate au dreptul să își prezinte apărarea și beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Al doilea plan este cel politic și mediatic.
Susținătorii lui Călin Georgescu, adversarii săi politici și presa din diferite țări interpretează operațiunea DIICOT prin perspective diferite.
În Rusia, o parte a presei a ales să pună accentul pe ideea unei presupuse persecuții și să îl prezinte pe fostul candidat drept o victimă a sistemului politic românesc.
În România, procurorii prezintă o investigație pornită de la o plângere privind pierderea a aproximativ 1,1 milioane de euro, depusă înainte ca Georgescu să obțină notorietatea electorală din noiembrie 2024.
Ce s-a întâmplat efectiv cu banii, ce rol a avut fiecare dintre persoanele cercetate și dacă acuzațiile vor putea fi demonstrate sunt chestiuni care urmează să fie stabilite prin anchetă și, dacă dosarul va ajunge în instanță, prin procedurile judiciare.
Până atunci, relatările care descriu România drept „dictatură” sau „tiranie” rămân caracterizări politice și editoriale ale autorilor și publicațiilor care le folosesc, nu concluzii rezultate din dosarul DIICOT.
