Georgescu Dragos
Noi informații apar în dosarul DIICOT în care este vizat Călin Georgescu. În timpul verificărilor desfășurate luni, 21 septembrie 2026, anchetatorii ar fi descoperit două aparate de bruiaj în autoturismul folosit de fostul candidat la alegerile prezidențiale.
Potrivit unor surse apropiate anchetei, cele două dispozitive sunt modele diferite și au fost ridicate pentru verificări tehnice.
Ca-n filmele de acțiune. Ce aparate ar fi descoperit anchetatorii în mașina lui Călin Georgescu
Procurorii urmează să stabilească exact ce caracteristici au echipamentele, pe ce frecvențe pot funcționa, dacă erau operaționale și, mai ales, dacă au fost utilizate.
La momentul apariției informației, DIICOT nu comunicase oficial de ce se aflau dispozitivele în autoturism, cui îi aparțineau sau dacă au vreo legătură directă cu faptele cercetate în dosarul de înșelăciune de peste 1,1 milioane de euro.
Descoperirea apare însă în contextul unei operațiuni ample desfășurate luni dimineață.
Călin Georgescu a fost oprit în trafic, iar anchetatorii au efectuat percheziții la mai multe adrese din București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea.
În paralel, verificările i-au vizat și pe ceilalți suspecți din dosar, printre care omul de afaceri Ionel Rusen.
Două dispozitive diferite, descoperite în autoturism
Cele două aparate ar fi fost găsite în mașina utilizată de Călin Georgescu.
Potrivit surselor citate de Știripesurse.ro, dispozitivele sunt modele diferite.
Acest detaliu este important deoarece aparatele de bruiaj nu au toate aceleași caracteristici și nu acționează neapărat asupra acelorași tipuri de semnale.
În sens tehnic, un dispozitiv de bruiaj, cunoscut și sub denumirea de „jammer”, poate emite semnale radio cu scopul de a perturba sau bloca anumite comunicații.
În funcție de model și configurație, asemenea echipamente pot afecta comunicații mobile, semnale GPS sau alte transmisii radio.
În cazul celor două dispozitive ridicate luni, caracteristicile exacte nu pot fi stabilite doar pe baza imaginilor apărute în spațiul public.
Anchetatorii trebuie să le examineze tehnic.
Una dintre întrebări este ce benzi de frecvență pot acoperi.
O alta este dacă dispozitivele funcționau în momentul în care au fost găsite.
De asemenea, trebuie stabilit dacă au fost utilizate anterior și în ce împrejurări.
Simpla prezență a unor asemenea echipamente într-un autoturism nu permite stabilirea automată a scopului pentru care acestea se aflau acolo.
Acesta este motivul pentru care expertiza tehnică poate deveni importantă.
Ce pot face aparatele de bruiaj
Aparatele de bruiaj funcționează, în principiu, prin emiterea unor semnale care interferează cu comunicațiile realizate pe anumite frecvențe.
În funcție de construcția lor, pot exista diferențe majore între dispozitive.
Unele sunt concepute pentru anumite benzi utilizate de comunicațiile mobile.
Altele pot interfera cu sistemele de poziționare prin satelit.
Există și echipamente capabile să acționeze asupra mai multor frecvențe simultan.
Tocmai de aceea, faptul că cele două aparate găsite ar fi modele diferite nu permite, în lipsa unei expertize, să se tragă concluzia că aveau aceeași funcție.
Anchetatorii vor trebui să stabilească separat caracteristicile fiecăruia.
Vor conta modelul, configurația, puterea, raza potențială de acțiune și frecvențele pe care echipamentele sunt capabile să emită.
Un alt element esențial este utilizarea efectivă.
Existența unui dispozitiv nu demonstrează că acesta a fost pornit sau folosit pentru perturbarea comunicațiilor.
Pentru a stabili asemenea lucruri pot fi necesare verificări suplimentare.
Până la finalizarea analizelor, orice afirmație privind scopul concret al celor două aparate ar fi prematură.
DIICOT nu a explicat deocamdată rolul dispozitivelor
Până la momentul publicării informațiilor, procurorii DIICOT nu prezentaseră public detalii privind cele două aparate.
Nu fusese explicat oficial dacă dispozitivele sunt considerate probe relevante pentru presupusa schemă financiară investigată sau dacă au fost ridicate pentru verificări tocmai pentru a se stabili dacă există o asemenea legătură.
Această diferență este importantă.
Dosarul principal privește suspiciuni de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Procurorii cercetează un mecanism care ar fi început în septembrie 2021.
Potrivit DIICOT, trei persoane – doi cetățeni români și un cetățean italian – ar fi format un grup care ar fi acționat atât în România, cât și în Marea Britanie.
Anchetatorii susțin că o persoană vătămată ar fi fost convinsă să transfere peste un milion de euro pentru constituirea unei garanții necesare obținerii unei finanțări externe.
Creditul promis nu s-ar fi concretizat.
Ulterior, persoana respectivă ar mai fi transferat încă 100.000 de euro.
Prejudiciul investigat depășește astfel 1,1 milioane de euro.
Dosarul a pornit de la plângerea unui om de afaceri
Persoana care susține că a pierdut banii este omul de afaceri Răzvan Leu din Buzău.
Acesta a depus o plângere penală în ianuarie 2024.
Răzvan Leu afirmă că povestea a început cu mai mulți ani înainte, când încerca să obțină o finanțare externă pentru afacerile sale.
Inițial, ar fi fost vorba despre aproximativ șase milioane de euro.
Pentru accesarea finanțării i s-ar fi cerut să constituie o garanție.
Omul de afaceri susține că a transferat peste un milion de euro, având încredere că finanțarea va fi acordată.
Banii promiși nu ar mai fi venit.
Potrivit DIICOT, ulterior ar fi fost prezentată o nouă ofertă.
Valoarea finanțării ar fi crescut la 15 milioane de euro.
Pentru această sumă ar mai fi fost solicitată o garanție suplimentară de 100.000 de euro.
Și acești bani ar fi fost transferați.
Procurorii încearcă acum să reconstituie întregul circuit financiar și să stabilească rolul fiecărei persoane implicate.
Ionel Rusen, adus la percheziția propriei mașini
În timp ce anchetatorii verificau autoturismul utilizat de Călin Georgescu, operațiunea a continuat și în cazul omului de afaceri Ionel Rusen.
În jurul orei 13:00, Rusen ar fi fost adus de polițiști pentru a asista la percheziționarea autoturismului său.
Numele omului de afaceri apare în povestea relatată de Răzvan Leu.
Potrivit informațiilor publicate până acum, Leu ar fi ajuns inițial să îl cunoască pe Călin Georgescu prin intermediul lui Ion Negoescu, fost ofițer MAI și actual preot.
Ulterior, Georgescu le-ar fi făcut cunoștință cu Ionel Rusen.
În discuțiile privind finanțarea ar fi apărut apoi și cetățeanul italian Massimiliano Arena.
Ion Negoescu a fost audiat luni în calitate de martor.
El a confirmat anterior că i-a făcut cunoștință lui Răzvan Leu cu Călin Georgescu, dar a susținut că nu cunoaște detaliile afacerilor derulate ulterior.
Anchetatorii încearcă să stabilească acum cronologia exactă a întâlnirilor și discuțiilor.
O presupusă legitimație diplomatică, găsită tot în mașină
Aparatele de bruiaj nu ar fi singurele obiecte care au atras atenția anchetatorilor în timpul verificării autoturismului.
Potrivit informațiilor apărute pe surse, în mașină ar fi fost găsit și un document prezentat drept o legitimație diplomatică pe numele lui Călin Georgescu.
Pe document apar fotografia și numele acestuia, precum și formularea „Diplomatic ID”.
De asemenea, este utilizată denumirea „Order of Malta”, iar Georgescu apare menționat ca „Senator”.
La rubrica referitoare la poziție este înscrisă titulatura „Prior of United States of America”.
Documentul prezentat în presă nu poartă însă denumirea oficială a Ordinului Suveran Militar de Malta, entitatea recunoscută diplomatic de România.
Pe legitimație apare numele unei alte organizații, cu o denumire asemănătoare.
Acest aspect este relevant deoarece Ordinul Suveran Militar de Malta a avertizat de-a lungul timpului asupra existenței unor organizații care utilizează denumiri și simboluri similare.
Nu se poate stabili însă doar din imaginile documentului dacă acesta este fals sau care este valoarea sa juridică.
O asemenea concluzie presupune verificări oficiale.
Surse citate de presă susțin că elemente de statut de acest tip ar fi putut fi folosite pentru crearea unei imagini de credibilitate în fața unor potențiali investitori.
Nici această ipoteză nu fusese confirmată oficial de DIICOT la momentul publicării informației.
Percheziții de mai multe ore la vila din Mogoșoaia
În paralel cu verificările autoturismelor, anchetatorii au desfășurat o percheziție amplă la locuința lui Călin Georgescu din Mogoșoaia.
Fostul candidat a fost oprit în trafic luni dimineață și dus la proprietate pentru a asista la procedură.
Percheziția s-a prelungit timp de mai multe ore.
Surse apropiate investigației au declarat că verificările ar fi fost minuțioase și că ar fi fost utilizat inclusiv un dispozitiv special pentru controlarea unor pereți și a unor posibile spații ascunse.
În locuință ar fi fost identificate aproximativ 5.000 de euro în numerar.
DIICOT nu confirmase oficial această sumă la momentul apariției informației.
Deținerea unei asemenea sume în numerar nu reprezintă în sine o faptă ilegală.
Banii ar deveni relevanți pentru dosar numai dacă anchetatorii ar putea demonstra existența unei legături cu faptele investigate.
Telefoane și alte dispozitive, verificate de procurori
Ancheta are și o importantă componentă digitală.
Telefoanele lui Călin Georgescu ar fi fost ridicate pentru verificări informatice.
Într-un dosar care urmărește relații și tranzacții întinse pe mai mulți ani, comunicațiile electronice pot ajuta la reconstruirea cronologiei.
Anchetatorii pot căuta mesaje, contacte, documente sau alte date relevante pentru dosar, în limitele procedurilor autorizate.
Ridicarea unui dispozitiv electronic nu înseamnă însă că pe acesta au fost găsite automat probe incriminatoare.
Informațiile trebuie extrase, analizate și puse în legătură cu celelalte probe din dosar.
Același principiu se aplică și celor două aparate de bruiaj.
Faptul că dispozitivele au fost ridicate reprezintă un element al anchetei.
Scopul lor și eventuala legătură cu faptele cercetate trebuie demonstrate separat.
Ce vor să afle anchetatorii despre cele două aparate
Expertiza celor două dispozitive poate răspunde mai multor întrebări.
Prima este una simplă: ce sunt, din punct de vedere tehnic?
A doua privește frecvențele pe care pot funcționa.
Anchetatorii vor putea verifica dacă dispozitivele sunt concepute pentru comunicații mobile, GPS, alte transmisii radio sau o combinație între acestea.
Va trebui stabilită și raza lor de acțiune.
Un alt aspect este dacă echipamentele erau funcționale.
Faptul că un obiect are aspectul unui aparat de bruiaj nu este suficient pentru stabilirea capacităților sale tehnice.
Expertiza poate arăta dacă dispozitivele puteau emite efectiv semnale și în ce condiții.
Mai dificilă este întrebarea privind utilizarea lor.
Procurorii trebuie să stabilească dacă aparatele au fost vreodată folosite și, dacă da, în ce împrejurări.
Abia după asemenea verificări poate fi analizată o eventuală relevanță pentru dosarul aflat în lucru.
O nouă piesă într-o anchetă cu ramificații internaționale
Dosarul în care au fost descoperite cele două dispozitive nu se limitează la România.
Procurorii verifică tranzacții și relații care ar fi implicat mai multe state.
Marea Britanie apare chiar în descrierea oficială făcută de DIICOT presupusului mecanism.
Alte informații apărute în cursul zilei indică demersuri de cooperare judiciară și financiară în mai multe jurisdicții.
Pentru anchetatori, una dintre mize este stabilirea traseului banilor.
Trebuie identificat cine a primit sumele transferate de Răzvan Leu, prin ce conturi au trecut și care a fost destinația finală.
În paralel sunt analizate relațiile dintre persoanele implicate, întâlnirile și eventualele promisiuni făcute omului de afaceri.
Cele două aparate de bruiaj reprezintă, în acest moment, un element separat care trebuie verificat tehnic.
Nu există deocamdată o explicație oficială privind motivul pentru care acestea se aflau în autoturism sau dacă au vreo legătură cu presupusa schemă financiară.
Operațiunea din 21 septembrie 2026 continuă astfel să aducă elemente noi.
Cinci percheziții au fost efectuate în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea.
Au fost verificate locuințe și autoturisme, au fost ridicate dispozitive electronice, iar mai multe persoane sunt audiate sau urmează să fie audiate.
În cazul aparatelor găsite în mașina utilizată de Călin Georgescu, concluziile vor depinde de analiza tehnică.
Până atunci, rămân certe doar informațiile potrivit cărora surse judiciare indică descoperirea a două dispozitive de modele diferite și faptul că acestea au fost ridicate pentru verificări.
DIICOT nu a precizat public, până la momentul apariției informației, dacă aparatele au fost folosite, ce comunicații ar fi putut afecta sau dacă există o legătură între ele și presupusele infracțiuni investigate.
Călin Georgescu, Ionel Rusen și celelalte persoane vizate de acuzațiile din dosar beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar existența unei răspunderi penale poate fi stabilită numai în urma procedurilor judiciare.
