Ana Sasu
România va trece din nou la ora de iarnă în ultimul weekend din luna octombrie 2026, iar schimbarea le va oferi românilor o noapte mai lungă cu 60 de minute. În noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, astfel încât ora 4:00 va deveni ora 3:00. Deși regula este aplicată de foarte mulți ani, apare frecvent aceeași întrebare: de ce modificarea se face tocmai la ora 4:00 și nu la 3:00, așa cum se întâmplă în sens invers la trecerea la ora de vară? Explicația este legată de coordonarea schimbării la nivel european și de fusul orar în care se află România.
Trecerea la ora standard va avea loc duminică, 25 octombrie 2026, aceasta fiind ultima duminică din octombrie. În momentul schimbării, ora 4:00 va deveni ora 3:00, ceea ce înseamnă că intervalul dintre 3:00 și 4:00 va fi parcurs de două ori.
Prin urmare, ziua de 25 octombrie 2026 va avea 25 de ore și va fi cea mai lungă zi din an din perspectiva orei oficiale.
Pentru cei mai mulți români, schimbarea va trece aproape neobservată, deoarece telefoanele mobile, calculatoarele, tabletele, televizoarele inteligente și alte dispozitive conectate la internet își actualizează de regulă automat ora. Ceasurile clasice, cele de perete, de mână sau anumite aparate electrocasnice vor trebui însă reglate manual.
Când trece România la ora de iarnă în 2026
Regula europeană stabilește revenirea la ora standard în ultima duminică din octombrie. În 2026, aceasta cade pe 25 octombrie.
Schimbarea se va produce în timpul nopții de sâmbătă spre duminică. Când ceasurile indică ora 4:00, acestea trebuie date înapoi cu 60 de minute, astfel încât va fi din nou ora 3:00.
Practic, succesiunea orelor va fi neobișnuită. După 2:59 urmează 3:00, timpul continuă până la 3:59, iar în momentul în care în mod normal ar trebui să fie ora 4:00, ceasurile revin la 3:00.
Urmează astfel pentru a doua oară intervalul 3:00-4:00.
Acesta este motivul pentru care se spune că, odată cu trecerea la ora de iarnă, „dormim cu o oră mai mult”. În realitate, nu există o oră suplimentară în sens astronomic, ci doar o modificare a orei oficiale, care face ca ziua respectivă să aibă 25 de ore pe ceas.
Pentru persoanele care lucrează în timpul nopții, pentru transportatori sau pentru alte activități desfășurate în intervalul schimbării, repetarea unei ore poate avea consecințe practice asupra programelor, motiv pentru care sistemele informatice și orarele trebuie să țină cont de modificare.
În cazul majorității populației, efectul imediat este însă mult mai simplu: duminică dimineața, ora indicată de ceas va fi cu 60 de minute în urmă față de ora de vară folosită până atunci.
De ce ora 4:00 devine 3:00 în România
Ora aleasă pentru schimbare nu reprezintă o decizie luată separat de România și nici nu a fost stabilită arbitrar.
Explicația se găsește în modul în care schimbările sezoniere sunt coordonate la nivelul Uniunii Europene.
Regulile europene folosesc un moment comun de referință raportat la timpul universal coordonat, UTC. Directiva europeană aflată în vigoare prevede că perioada orei de vară se încheie în ultima duminică din octombrie, la ora 1:00 dimineața, UTC.
De aici rezultă diferențele dintre orele afișate în statele europene.
România se află în fusul Europei de Est, iar în perioada în care este activă ora de vară folosește EEST, adică UTC+3.
Prin urmare, când la reperul european este ora 1:00 UTC, în România ceasurile indică deja ora 4:00.
În acel moment se încheie ora de vară și se revine la timpul standard al României, EET, corespunzător UTC+2.
Din această cauză, ora locală 4:00 devine ora locală 3:00.
Este, așadar, o consecință matematică a diferenței dintre fusul orar al României și reperul UTC utilizat pentru coordonarea schimbării.
Același moment produce alte ore locale în alte state europene. Tocmai utilizarea unui reper comun permite realizarea coordonată a schimbării, chiar dacă oamenii din diferite țări văd alte ore pe propriile ceasuri.
De ce primăvara ora 3:00 devine 4:00
Situația pare și mai neobișnuită atunci când este comparată cu schimbarea făcută primăvara.
România a trecut la ora de vară în 2026 în ultima duminică din martie, respectiv pe 29 martie.
Atunci mecanismul a funcționat în sens invers.
În perioada orei standard, România utilizează EET, adică UTC+2. Momentul european de referință, 1:00 UTC, corespunde astfel orei 3:00 în România.
În momentul trecerii la ora de vară, ceasurile sunt mutate înainte cu o oră.
Astfel, ora 3:00 devine direct ora 4:00.
Intervalul dintre 3:00 și 4:00 dispare practic din ora oficială a acelei zile, motiv pentru care ziua trecerii la ora de vară are numai 23 de ore.
Toamna se produce fenomenul opus.
România se află încă la UTC+3 înaintea schimbării. La 1:00 UTC, ceasurile românilor indică ora 4:00. Prin revenirea la UTC+2, ora locală devine din nou 3:00.
Acesta este motivul pentru care primăvara spunem că „ora 3:00 devine 4:00”, în timp ce toamna „ora 4:00 devine 3:00”.
Nu există două momente europene diferite pentru România. Diferența apare tocmai pentru că țara se află la UTC+2 iarna și UTC+3 vara.
Ora de iarnă aduce o noapte cu 25 de ore
Schimbarea din octombrie este cea preferată de multe persoane deoarece, cel puțin teoretic, permite o oră suplimentară de odihnă.
Noaptea de 24 spre 25 octombrie va avea 25 de ore din punctul de vedere al orei civile.
Cei care merg la culcare înaintea schimbării și se trezesc după aceasta pot beneficia de o oră suplimentară, dacă își păstrează aceeași oră de trezire afișată pe ceas.
Există însă și un alt efect imediat.
După trecerea la ora standard, răsăritul și apusul vor apărea cu aproximativ o oră mai devreme pe ceas decât în ziua precedentă.
Diminețile vor părea astfel mai luminoase mai devreme, în timp ce seara întunericul se va instala, după ora oficială, mai devreme.
Schimbarea poate fi resimțită și de organism, deoarece ritmul circadian este influențat de lumină și de programul obișnuit de somn.
Deși trecerea din octombrie este considerată de multe persoane mai ușor de suportat decât cea din primăvară, organismul poate avea nevoie de câteva zile pentru adaptarea completă la noul program.
Persoanele obișnuite să se trezească sau să adoarmă la ore foarte fixe pot observa mai ușor această diferență.
Pentru majoritatea oamenilor, adaptarea se produce însă treptat, odată cu schimbarea programului zilnic și a expunerii la lumina naturală.
De ce a fost introdusă schimbarea sezonieră a orei
Sistemul schimbării orei are o istorie îndelungată, iar principalul argument invocat pentru utilizarea lui a fost valorificarea mai eficientă a luminii naturale.
Prin mutarea ceasurilor înainte primăvara, o parte mai mare din perioada cu lumină naturală este transferată către orele de seară, când activitatea oamenilor este în general mai intensă.
Toamna, când zilele devin tot mai scurte, ceasurile sunt mutate înapoi și se revine la timpul standard.
Economisirea energiei a reprezentat, de asemenea, unul dintre argumentele importante folosite de-a lungul timpului pentru justificarea sistemului.
Logica era simplă: dacă există mai multă lumină naturală în perioada în care oamenii sunt activi, necesarul de iluminat artificial ar putea fi redus.
În timp, acest argument a devenit însă mult mai discutat.
Consumul modern de energie nu mai este determinat exclusiv sau predominant de iluminat. Aerul condiționat, încălzirea, aparatura electronică și numeroase alte activități influențează consumul, iar beneficiile schimbării sezoniere a orei au fost reevaluate.
Tocmai aceste discuții au determinat Uniunea Europeană să analizeze posibilitatea eliminării schimbării ceasurilor de două ori pe an.
De ce schimbarea orei se face în timpul nopții
Există și un motiv practic pentru care trecerea nu este programată în timpul zilei.
Modificarea orei într-un interval cu activitate redusă limitează perturbările asupra vieții cotidiene.
Dacă ceasurile ar fi schimbate, de exemplu, în mijlocul unei zile lucrătoare, consecințele asupra transportului, activităților economice, școlilor, instituțiilor și programelor de lucru ar fi mult mai dificil de gestionat.
În timpul nopții, numărul activităților afectate este considerabil mai redus.
Chiar și așa, transporturile care funcționează permanent trebuie să țină cont de modificare.
În cazul trenurilor de noapte, curselor aeriene și altor servicii care traversează momentul schimbării, orarele sunt adaptate astfel încât trecerea de la ora de vară la cea standard să nu creeze confuzii.
Pentru populație, lucrurile sunt mult mai simple decât în trecut.
Smartphone-urile și majoritatea dispozitivelor conectate la internet sunt configurate să facă automat trecerea la noua oră.
Un telefon care indică ora 3:59 în primul interval al nopții va trece automat la noua configurație conform sistemului său de fus orar.
În schimb, ceasurile mecanice sau electronice care nu sunt conectate la o sursă automată de sincronizare trebuie reglate manual.
România păstrează schimbarea orei în 2026
Renunțarea la schimbarea sezonieră a orei a fost discutată intens la nivelul Uniunii Europene, mai ales după consultarea publică organizată de Comisia Europeană în 2018.
Comisia a propus atunci eliminarea schimbării sezoniere a ceasurilor.
Parlamentul European și-a exprimat ulterior poziția asupra propunerii, însă pentru modificarea sistemului este necesară finalizarea procesului legislativ european.
Consiliul Uniunii Europene arată că nu a fost adoptată încă o decizie finală, iar sistemul actual continuă să se aplice.
Așadar, România continuă să schimbe ora de două ori pe an.
În primăvară se trece la ora de vară, când ceasurile sunt mutate înainte cu 60 de minute.
Toamna se revine la ora standard, cunoscută în limbajul curent drept „ora de iarnă”, iar ceasurile sunt mutate înapoi.
În 2026, această schimbare are loc în noaptea de 24 spre 25 octombrie.
La ora 4:00, ceasurile vor fi date înapoi, iar ora va deveni din nou 3:00.
Prin urmare, românii vor avea o noapte mai lungă cu 60 de minute, iar duminică, 25 octombrie, va avea 25 de ore din perspectiva orei oficiale.
Explicația pentru alegerea orei 4:00 este, în cele din urmă, una simplă. Momentul schimbării este coordonat în Europa folosind UTC, iar România se află, înaintea revenirii la ora standard, cu trei ore înaintea acestui reper. Astfel, ora 1:00 UTC corespunde orei 4:00 în România, iar trecerea de la UTC+3 la UTC+2 face ca ora locală să revină la 3:00.
Sursa foto: Arhivă
