Georgescu Dragos
Sistemul medical din România riscă să ajungă într-o situație extrem de dificilă în numai două-trei săptămâni dacă nu este găsită rapid o soluție pentru suplimentarea fondurilor. Avertismentul vine de la ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, care susține că posibilitățile Ministerului de a redistribui bani din propriul buget au fost practic epuizate.
Se anunță o criză majoră în spitale. Ministrul interimar al Sănătății, avertisment sumbru: „Nu mai avem de unde muta bani”
Problemele cele mai urgente privesc serviciile de ambulanță și Unitățile de Primiri Urgențe, două dintre componentele esențiale ale sistemului medical. Pentru luna octombrie, funcționarea acestora este asigurată, însă situația devine critică odată cu intrarea în noiembrie.
Potrivit ministrului interimar al Sănătății, este nevoie de o rectificare bugetară care să asigure resursele necesare pentru ultimele două luni ale anului.
Cseke Attila a avertizat că, în lipsa unei asemenea intervenții, sistemul poate intra, în două-trei săptămâni, într-un „palier de nefuncționare”.
Problema nu a apărut peste noapte.
Ministerul Sănătății a fost nevoit în ultimele luni să mute fonduri dintr-o parte în alta a propriului buget pentru a acoperi necesitățile urgente. Astfel de redistribuiri au permis continuarea activității în punctele în care presiunea financiară devenise foarte mare.
Acum însă, spune ministrul, această soluție temporară a ajuns la limită.
„Nu mai avem de unde”, este mesajul transmis de Cseke Attila.
Situația este complicată și de contextul politic. Ministerul Sănătății se află de luni bune sub conducere interimară, iar rectificarea bugetară necesară depinde de existența unui guvern capabil să ia rapid deciziile financiare necesare.
În joc nu se află doar cifre într-un tabel bugetar.
Este vorba despre serviciile care trebuie să răspundă atunci când cineva sună la 112 și despre unitățile în care ajung pacienții aflați în situații medicale grave.
Cseke Attila: În două-trei săptămâni poate apărea un blocaj
Avertismentul ministrului interimar este unul dintre cele mai serioase lansate în ultimele luni în legătură cu finanțarea sistemului medical.
Cseke Attila susține că fără o rectificare bugetară situația devine problematică la începutul lunii noiembrie.
Pentru cheltuielile aflate în responsabilitatea Ministerului Sănătății sunt necesare fonduri suplimentare importante.
Conform informațiilor prezentate public, una dintre necesitățile bugetare se ridică la aproape 800 de milioane de lei, la care se adaugă o alta, de aproximativ 227 de milioane de lei.
Problema este termenul foarte scurt în care trebuie găsită soluția.
Octombrie este acoperit, însă noiembrie și decembrie reprezintă marea provocare.
Dacă banii nu sunt asigurați, serviciile de ambulanță și Unitățile de Primiri Urgențe riscă să ajungă într-o situație în care nu își mai pot îndeplini atribuțiile în condiții normale.
Trebuie făcută însă o precizare importantă.
Avertismentul nu înseamnă că toate spitalele din România își vor închide porțile peste două sau trei săptămâni.
Ceea ce spune ministrul este că lipsa unei rectificări poate împinge componente importante ale sistemului către o zonă de nefuncționare, în special acolo unde cheltuielile trebuie finanțate de Ministerul Sănătății.
Iar Ambulanța și UPU sunt printre cele mai sensibile.
Sunt servicii care nu pot fi pur și simplu suspendate.
O ambulanță trebuie să plece atunci când este solicitată.
Un pacient aflat în stare gravă trebuie primit și tratat.
Un accident rutier, un infarct sau un accident vascular cerebral nu pot fi amânate până când este rezolvat bugetul.
Tocmai de aceea avertismentul este atât de serios.
Ministerul Sănătății a încercat în ultimele luni să câștige timp prin redistribuirea fondurilor existente.
În septembrie, de exemplu, Ministerul a anunțat că a redistribuit 21,5 milioane de lei în interiorul propriului buget pentru a asigura funcționarea Unităților de Primiri Urgențe.
Alte 20 de milioane de lei din Programul Național de Vaccinare au fost redirecționate către serviciile județene de ambulanță.
Aceste măsuri au permis continuarea activității.
Dar au fost soluții temporare.
Banii nu au apărut în plus în sistem. Au fost mutați dintr-un capitol bugetar în altul.
Acum, spațiul pentru asemenea manevre financiare s-a redus dramatic.
Cseke Attila spune că Ministerul a folosit deja variantele pe care le avea la dispoziție.
De aici și mesajul extrem de direct: nu mai există bani care să poată fi relocați fără o intervenție bugetară mai amplă.
De ce nu poate fi folosit pur și simplu Fondul de rezervă
În fața unei asemenea situații apare inevitabil întrebarea: de ce nu sunt luați bani din Fondul de rezervă al Guvernului?
Cseke Attila spune că această variantă nu reprezintă soluția potrivită în actualele condiții.
Motivul invocat este că necesarul financiar nu rezultă dintr-un eveniment complet neprevăzut.
Problema finanțării pentru finalul anului este cunoscută și trebuie rezolvată prin mecanismul bugetar corespunzător.
Cu alte cuvinte, soluția indicată este rectificarea bugetară.
Pentru aceasta este însă nevoie de capacitate de decizie la nivel guvernamental.
Cseke Attila a insistat asupra necesității existenței unui guvern cu puteri depline.
Interimatul de la Ministerul Sănătății durează deja de aproximativ șase luni, iar ministrul a declarat în repetate rânduri că o asemenea formulă nu poate reprezenta o soluție pe termen lung.
În perioada de interimat, prioritatea declarată a fost menținerea sistemului în funcțiune.
Au fost făcute redistribuiri.
Au fost mutate fonduri.
Au fost căutate soluții pentru facturi și pentru programele care aveau nevoie urgentă de bani.
Dar posibilitățile administrative și financiare au limite.
În lipsa unui guvern care să poată realiza rectificarea bugetară, una dintre variantele menționate este găsirea unei soluții prin Parlament.
Nici această cale nu este însă lipsită de dificultăți și riscuri.
Timpul devine astfel principala problemă.
Nu vorbim despre o situație care trebuie rezolvată cândva până la sfârșitul anului.
Termenul critic este începutul lunii noiembrie.
Practic, autoritățile au la dispoziție doar câteva săptămâni.
Ministerul a mutat deja bani pentru a evita blocajul
Semnalele privind lipsa banilor nu sunt noi.
Ministerul Sănătății avertiza încă din septembrie că finanțarea pentru finalul anului trebuie rezolvată.
Pentru a evita problemele imediate, instituția a apelat la redistribuirea fondurilor.
Au fost mutate zeci de milioane de lei pentru UPU și Ambulanță, astfel încât activitatea să poată continua.
Probleme de finanțare au existat și în alte zone ale sistemului.
În urmă cu aproximativ o lună, Ministerul Finanțelor a aprobat o retrimestrializare de peste două miliarde de lei pentru Sănătate.
Concret, aproximativ 2,058 miliarde de lei au fost mutate din trimestrul al patrulea în trimestrul al treilea.
Scopul a fost plata serviciilor medicale, a dispozitivelor și a medicamentelor care fuseseră deja acordate pacienților.
Măsura a redus presiunea imediată.
Nu a rezolvat însă problema structurală.
De fapt, mutarea banilor dintr-un trimestru în altul seamănă cu folosirea anticipată a unei părți din resursele destinate perioadei următoare.
Rezolvi problema prezentului, dar trebuie să găsești ulterior o soluție pentru golul rămas.
Exact această dificultate devine acum vizibilă.
Pentru octombrie există bani.
Pentru noiembrie și decembrie trebuie găsită o nouă sursă de finanțare.
Cseke Attila a precizat că programele mari de sănătate nu au probleme pentru luna octombrie, ca urmare a măsurilor luate anterior.
Dar timpul câștigat prin aceste intervenții se apropie de final.
De aici urgența rectificării.
Situația arată și una dintre vulnerabilitățile sistemului medical românesc: dependența unor servicii esențiale de ajustări bugetare realizate pe parcursul anului.
Atunci când veniturile și cheltuielile reale nu mai corespund estimărilor inițiale, este nevoie de intervenții.
Iar dacă rectificarea întârzie, instituțiile care funcționează permanent pot ajunge sub o presiune uriașă.
Ce ar însemna problemele de finanțare pentru Ambulanță și UPU
Pentru pacient, discuția despre sute de milioane de lei poate părea abstractă.
Dar în spatele sumelor se află cheltuieli extrem de concrete.
Serviciile de ambulanță au nevoie de combustibil.
Autosanitarele trebuie reparate și întreținute.
Echipamentele trebuie înlocuite.
Există consumabile medicale.
Există salarii și alte costuri de funcționare.
La fel se întâmplă în Unitățile de Primiri Urgențe.
UPU funcționează 24 de ore din 24.
Acolo ajung pacienții cu traumatisme grave, accidente vasculare cerebrale, infarct, hemoragii, insuficiență respiratorie și numeroase alte urgențe.
Nu există posibilitatea de a programa aceste cazuri pentru o perioadă în care bugetul va arăta mai bine.
De aceea, o problemă de finanțare în medicina de urgență poate avea consecințe mult mai serioase decât într-un domeniu în care anumite activități pot fi amânate.
Avertismentul ministrului trebuie interpretat tocmai prin această perspectivă.
Nu înseamnă că pe o anumită dată ambulanțele se vor opri simultan în toată România.
Înseamnă că, fără bani suplimentari, capacitatea serviciilor de a-și îndeplini normal atribuțiile poate fi pusă în pericol.
Diferența este importantă.
La fel de important este ca avertismentul să nu fie minimalizat.
Atunci când ministrul responsabil de sistem spune că în două-trei săptămâni poate apărea o problemă de funcționare, autoritățile au un interval foarte scurt pentru găsirea unei soluții.
Presiunea financiară nu se oprește la Urgențe
Problemele bugetare apar într-un moment în care sistemul medical gestionează simultan și investiții foarte mari.
Ministerul Sănătății are în derulare proiecte finanțate prin PNRR și alte programe europene, unele dintre ele fiind investiții majore în infrastructura spitalicească.
În lunile precedente, Cseke Attila a atras atenția și asupra costurilor suplimentare apărute la unele proiecte.
În cazul mai multor investiții au fost identificate depășiri față de valorile estimate inițial.
Ministerul anunța anterior că opt proiecte – șase spitale și două centre de pregătire continuă – acumulaseră costuri suplimentare estimate la aproximativ 1,2 miliarde de lei.
Aceste probleme sunt însă distincte de lipsa imediată de finanțare semnalată acum pentru Ambulanță și UPU.
Este important ca cele două situații să nu fie confundate.
Una privește finanțarea curentă și continuitatea unor servicii medicale esențiale.
Cealaltă privește investițiile în infrastructură și proiectele pe termen mai lung.
Ambele pun însă presiune pe capacitatea autorităților de a gestiona resursele disponibile.
România are nevoie simultan să mențină spitalele și serviciile de urgență funcționale și să continue investițiile în infrastructură.
Iar acest lucru necesită predictibilitate bugetară.
Următoarele săptămâni devin decisive
Pentru moment, mesajul transmis de Ministerul Sănătății este că luna octombrie poate fi gestionată.
Problema începe în noiembrie.
Asta înseamnă că următoarele două-trei săptămâni devin decisive.
Dacă rectificarea bugetară este realizată și fondurile necesare sunt alocate, scenariul de blocaj poate fi evitat.
Dacă soluția întârzie, presiunea asupra Ambulanței și Unităților de Primiri Urgențe va crește.
Cseke Attila a insistat că Ministerul Sănătății nu mai poate rezolva situația doar prin mutarea banilor existenți.
Spațiul de manevră s-a terminat.
Este nevoie de bani suplimentari și de o decizie la nivel guvernamental.
Mesajul ministrului nu este că spitalele României se vor închide automat peste trei săptămâni, ci că sistemul riscă să intre într-o zonă în care unele servicii esențiale nu mai pot funcționa normal dacă finanțarea nu este completată.
Diferența este esențială, dar gravitatea situației rămâne.
Ambulanța și Urgențele reprezintă prima linie a sistemului medical.
Atunci când cineva sună la 112, nu există loc pentru amânări bugetare.
Când un pacient ajunge în stare critică la UPU, problema rectificării bugetare nu mai este una contabilă.
Devine una care poate afecta direct capacitatea sistemului de a răspunde.
Autoritățile au acum doar câteva săptămâni pentru a evita acest scenariu.
Iar mesajul transmis de Cseke Attila este cât se poate de clar: soluțiile temporare prin care Ministerul a mutat bani dintr-o parte în alta au fost deja folosite. Pentru noiembrie și decembrie este nevoie de o intervenție bugetară reală.
Altfel, după luni întregi în care sistemul a fost ținut în funcțiune prin redistribuiri și măsuri de urgență, România riscă să ajungă la începutul lunii noiembrie în punctul în care nu mai există bani de mutat, iar timpul pentru găsirea unei soluții s-a terminat.
