Ana Sasu
Harta administrativă a României ar putea trece prin schimbări importante în următorii ani. Guvernul Niculescu propune încurajarea comunelor mici să își unească anumite servicii sau chiar să fuzioneze voluntar. Un număr de 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori ar putea primi prioritate la finanțare dacă aleg comasarea. Separat, în Parlament sunt pregătite demersuri pentru o reformă administrativ-teritorială mai amplă, care ar putea fi aplicată după 2032.
Ce s-ar putea schimba pentru comunele mici
Actuala organizare administrativ-teritorială a României datează din 1968. În aproape șase decenii, situația demografică a multor localități s-a modificat considerabil.
Numeroase comune au pierdut locuitori, în timp ce administrațiile locale au rămas cu structuri proprii și cu toate cheltuielile necesare funcționării unei primării.
Programul Guvernului Niculescu propune două soluții.
Prima este reprezentată de consorțiile administrative. În acest scenariu, comunele își păstrează identitatea și statutul, însă anumite servicii sunt organizate și utilizate în comun.
De exemplu, mai multe localități ar putea avea servicii comune pentru urbanism, contabilitate, achiziții publice, IT, resurse umane sau accesarea fondurilor europene.
A doua variantă presupune o schimbare mai importantă: fuziunea voluntară a două sau mai multe comune.
În acest caz, localitățile ar urma să formeze o singură unitate administrativ-teritorială, după parcurgerea procedurilor prevăzute de lege.
Pentru a încuraja asemenea fuziuni, programul guvernamental prevede acordarea unor stimulente pentru investiții. În același timp, ar urma să fie păstrate puncte locale prin care oamenii să poată beneficia în continuare de serviciile publice.
Cele 429 de comune nu dispar automat
Una dintre cele mai importante precizări este că cele 429 de unități administrativ-teritoriale menționate în program nu urmează să fie desființate automat.
Este vorba despre localități care au cel mult 1.500 de locuitori și care ar putea beneficia de prioritate la finanțare dacă decid să se unească voluntar.
Așadar, simplul fapt că o comună are o populație redusă nu înseamnă că aceasta va dispărea de pe hartă.
Fuziunea presupune o procedură legală și consultarea comunităților implicate.
Un exemplu există deja în județul Timiș, unde comunele Fibiș și Mașloc și-au exprimat intenția de a forma o singură comună.
Consiliul Județean Timiș a propus stimulente cuprinse între 10 și 20 de milioane de lei pentru comunele care aleg voluntar această variantă. Sumele ar urma să fie folosite pentru investiții în comunitățile respective.
Procesul nu poate fi decis însă exclusiv de primari sau de consiliile locale. Pentru o asemenea modificare este necesară respectarea procedurilor legale, inclusiv consultarea locuitorilor prin referendum.
Ce se întâmplă cu primăria și serviciile publice
În cazul unei fuziuni complete, cele două administrații nu ar mai funcționa ca două unități administrativ-teritoriale independente. Ar apărea o singură structură administrativă pentru noua comună.
Acest lucru nu înseamnă însă că locuitorii unui sat ar trebui automat să se deplaseze în altă localitate pentru orice document.
Programul prevede menținerea unor puncte locale pentru accesarea serviciilor publice, tocmai pentru ca oamenii din localitățile componente să nu fie dezavantajați.
O parte dintre serviciile administrative ar putea fi centralizate, în timp ce altele ar putea rămâne disponibile prin puncte de lucru locale.
Una dintre mizele proiectului este reducerea funcțiilor și cheltuielilor care se suprapun.
Două comune mici au, în prezent, două structuri administrative separate. În urma unei fuziuni, anumite posturi și servicii ar putea fi reorganizate, astfel încât banii economisiți în timp să poată fi direcționați către investiții.
Ce se poate întâmpla cu taxele locale
Fuziunea a două comune nu înseamnă automat că taxele și impozitele locale vor crește sau vor scădea.
Acestea sunt stabilite potrivit legislației fiscale și hotărârilor autorităților locale competente.
După formarea unei singure unități administrativ-teritoriale, noua administrație va trebui să gestioneze un buget comun și să stabilească nivelurile taxelor locale în limitele prevăzute de lege.
Schimbarea importantă ar apărea mai ales în modul în care sunt administrate veniturile și cheltuielile.
În locul a două bugete locale separate, o comună rezultată prin fuziune ar avea o administrație și un buget care trebuie să deservească toate localitățile componente.
Economiile urmărite nu vor apărea neapărat imediat. Procesul de reorganizare poate genera, într-o primă etapă, propriile costuri.
Pe termen lung, Guvernul urmărește însă reducerea cheltuielilor administrative și folosirea unei părți mai mari din resurse pentru drumuri, apă, canalizare, școli, servicii sociale sau proiecte finanțate din fonduri europene.
Reforma administrativă mai amplă ar putea veni după 2032
Programul mai prevede introducerea unui „Indice de Sustenabilitate Administrativă”, prin care localitățile ar putea fi evaluate în funcție de mai multe criterii.
Printre acestea se numără populația, veniturile proprii raportate la numărul de locuitori, cheltuielile administrative, nivelul de colectare a taxelor și capacitatea administrației de a furniza servicii publice.
Separat de planurile Guvernului privind fuziunile voluntare, în Parlament au început și demersurile pentru pregătirea unei reforme administrativ-teritoriale mai ample.
PNL și USR au făcut primii pași pentru constituirea unei comisii speciale care să analizeze viitoarea reorganizare. Birourile Permanente Reunite au permis grupurilor parlamentare să înainteze propuneri pentru formarea acesteia, însă comisia nu este încă efectiv constituită.
Obiectivul este ca legislația să fie pregătită din timp, iar o eventuală reformă de amploare să poată fi pusă în aplicare începând cu anul 2032.
Până atunci, schimbările pot începe gradual, prin comune care aleg să folosească împreună anumite servicii sau să fuzioneze voluntar. Astfel, cele 429 de comune mici vizate de stimulente nu dispar automat, iar orice modificare concretă va trebui să urmeze procedurile legale și, în cazul fuziunilor, să țină cont de votul comunităților implicate.
Sursa foto: Arhivă
