Ana Sasu
Guvernul pregătește două rectificări bugetare în ultimele luni ale anului 2026. Prima ar urma să fie realizată până la sfârșitul lunii octombrie și va avea ca prioritate instituțiile care se confruntă cu probleme urgente de finanțare. Printre acestea se numără spitalele, serviciile de ambulanță, pompierii și structurile Ministerului Afacerilor Interne. O a doua rectificare este programată pentru finalul lunii noiembrie și va avea rolul de a ajusta bugetele înainte de încheierea anului.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că prima intervenție va urmări asigurarea cheltuielilor de funcționare și acoperirea necesităților urgente. După instalarea noului Guvern, fiecare minister va trebui să își evalueze situația financiară pentru ultimele luni din 2026.
Ce presupune o rectificare bugetară
Bugetul de stat este construit la începutul fiecărui an pe baza unor estimări privind veniturile și cheltuielile. Guvernul stabilește câți bani estimează că va încasa și ce sume vor primi ministerele și celelalte instituții publice.
Pe parcursul anului pot apărea însă diferențe importante față de planurile inițiale. Unele instituții pot avea cheltuieli mai mari decât cele estimate, pot apărea situații neprevăzute, iar în alte domenii o parte dintre fondurile alocate pot rămâne neutilizate.
Rectificarea bugetară permite modificarea distribuirii banilor. Astfel, anumite instituții pot primi fonduri suplimentare, în timp ce alte sume pot fi reduse sau redistribuite.
Pentru finalul lui 2026 sunt pregătite două astfel de intervenții.
„O primă rectificare până la finalul lunii octombrie care să acopere cheltuieli de funcționare și nevoile stringente pentru toți ordonatorii. O parte dintre ele este identificată, o parte urmează să fie identificată și o a II-a rectificare de reglaj la finalul lunii noiembrie”, a explicat Alexandru Nazare.
Spitalele, ambulanțele și pompierii, printre priorități
Prima rectificare va fi concentrată asupra instituțiilor care au nevoie rapid de fonduri pentru a putea funcționa fără probleme până la sfârșitul anului.
Printre prioritățile menționate se află Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Ministerul Sănătății, serviciile de ambulanță și Ministerul Afacerilor Interne.
În anumite situații este nevoie inclusiv de bani pentru combustibil și alte cheltuieli curente indispensabile desfășurării activității.
„Avem sume identificate și le vom acoperi la rectificare, astfel încât să nu fie probleme până la finalul anului”, a declarat ministrul Finanțelor.
Valoarea totală a primei rectificări nu a fost încă stabilită. Necesarul exact urmează să fie calculat după instalarea noului Executiv, când miniștrii și ordonatorii de credite vor verifica situația financiară a instituțiilor.
A doua rectificare este programată pentru finalul lunii noiembrie
După rezolvarea problemelor urgente, Ministerul Finanțelor intenționează să realizeze o nouă rectificare spre sfârșitul lunii noiembrie.
Aceasta va avea rolul unui „reglaj” înainte de încheierea exercițiului bugetar pentru 2026.
Guvernul va putea vedea atunci mai clar ce instituții mai au nevoie de fonduri, unde există bani rămași necheltuiți și ce obligații suplimentare trebuie acoperite până la finalul anului.
O problemă importantă este deficitul bugetar. Atunci când cheltuielile statului sunt mai mari decât veniturile obținute din taxe, impozite și alte surse, diferența trebuie finanțată în principal prin împrumuturi.
Din acest motiv, Executivul trebuie să găsească un echilibru între finanțarea instituțiilor și menținerea deficitului în limitele asumate.
Presiuni de miliarde de lei asupra bugetului
Necesitățile spitalelor și serviciilor de urgență reprezintă doar o parte dintre cheltuielile care pun presiune asupra bugetului.
În sectorul energetic, statul a achitat deja peste cinci miliarde de lei pentru schemele de compensare a prețurilor la electricitate și gaze. Alte obligații neachitate ar putea ajunge la aproximativ 5-8 miliarde de lei, în funcție de evaluările finale ale ANRE.
O altă categorie importantă de cheltuieli este legată de sumele datorate magistraților în baza unor hotărâri judecătorești definitive. Acestea sunt estimate la aproximativ 12,7-13 miliarde de lei.
Guvernul analizează posibilitatea achitării lor în tranșe, pentru ca impactul asupra deficitului să nu fie concentrat într-o perioadă foarte scurtă.
Există, de asemenea, presiuni asociate proiectelor finanțate prin PNRR. România așteaptă rambursări aferente cererilor de plată cinci și șase, dar trebuie să găsească și soluții pentru anumite proiecte care nu au fost finalizate la timp și ale căror costuri nu mai pot fi acoperite în formula inițială din fonduri europene.
De ce sunt importante rectificările pentru populație
Rectificările bugetare influențează direct capacitatea instituțiilor publice de a-și continua activitatea și de a achita cheltuielile până la sfârșitul anului.
Dacă statul este obligat să împrumute tot mai mulți bani pentru acoperirea deficitului, cresc și sumele necesare ulterior pentru plata dobânzilor. În acest fel, rămân mai puține resurse disponibile pentru sănătate, educație, infrastructură și alte servicii publice.
Alexandru Nazare a atras atenția că simpla asumare a unor obiective fiscale nu este suficientă, acestea trebuind să fie susținute și prin modul în care este executat efectiv bugetul.
După cele două rectificări din octombrie și noiembrie, următoarea provocare importantă va fi construcția bugetului pentru 2027. Executivul va trebui să țină cont atât de cheltuielile curente și investiții, cât și de obligațiile acumulate și de necesitatea reducerii deficitului.
Sursa foto: Arhivă
