Georgescu Dragos
Ce nu ai voie să faci de Sfântul Dumitru este una dintre cele mai căutate întrebări din această perioadă. Pe 26 octombrie, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Sărbătoarea, marcată cu cruce roșie în calendar, vine cu multe tradiții și superstiții păstrate de-a lungul generațiilor.
Ce nu ai voie să faci de Sfântul Dumitru. Superstiția care îți poate aduce ghinion tot anul
În popor, ziua este cunoscută și sub numele de Sâmedru. Pentru satul românesc, ea avea o importanță aparte. Marca sfârșitul anului pastoral și începutul iernii.
Bătrânii spuneau că Sfântul Gheorghe și Sfântul Dumitru împart anul în două. Primul deschide vara, al doilea aduce iarna. De aceea, multe obiceiuri legate de 26 octombrie au legătură cu pregătirea pentru sezonul rece.
Cine a fost Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir
Sfântul Dimitrie a trăit în secolul al IV-lea, în orașul Tesalonic, din Grecia de astăzi. Provenea dintr-o familie de vază și a ajuns în funcții importante.
A mărturisit deschis credința creștină într-o perioadă în care creștinii erau persecutați. Pentru asta, a fost aruncat în închisoare și ucis cu sulițele.
După moartea sa, din mormântul lui a început să izvorască mir. De aici vine numele sub care este cunoscut: Izvorâtorul de Mir.
Este considerat ocrotitorul Tesalonicului și unul dintre cei mai iubiți sfinți ai Ortodoxiei. În iconografie, este adesea înfățișat ca un tânăr ostaș, uneori călare.
Să nu-l confunzi cu Sfântul Dimitrie cel Nou, prăznuit a doua zi, pe 27 octombrie. Acesta este ocrotitorul Bucureștiului, iar moaștele sale se află la Catedrala Patriarhală.
Ce nu ai voie să faci de Sfântul Dumitru
Ca la orice mare sărbătoare, tradiția populară impune câteva interdicții clare. Bătrânii le respectau cu strictețe, convinși că încălcarea lor aduce necazuri.
Nu dai nimic cu împrumut din casă. Aceasta este superstiția considerată cea mai importantă. Se spune că cine împrumută ceva de Sâmedru își dă norocul din casă pentru tot anul.
Interdicția privea mai ales banii, sarea, făina și focul. În unele zone, gospodinele nu dădeau nici măcar un chibrit vecinilor în această zi.
Nu faci treburi grele în gospodărie. Spălatul rufelor, cusutul, țesutul și curățenia generală erau evitate. Ziua trebuia dedicată rugăciunii și odihnei.
Nu te cerți și nu înjuri. Se credea că o ceartă de Sfântul Dumitru atrage conflicte în familie tot anul. Oamenii încercau să păstreze pacea în casă.
Nu lași casa fără mâncare și băutură. Gospodinele aveau grijă ca masa să fie îmbelșugată. Un cămin gol în această zi ar anunța, potrivit tradiției, un an sărac.
Focul lui Sâmedru, obiceiul din noaptea de 25 spre 26 octombrie
Unul dintre cele mai frumoase obiceiuri legate de această sărbătoare este Focul lui Sâmedru. Se aprindea în seara de dinaintea zilei de 26 octombrie.
Tradiția s-a păstrat mai ales în Transilvania și Bucovina. Copiii și tinerii adunau lemne, crengi uscate și frunze, apoi le duceau pe un deal.
În mijlocul grămezii se înfigea adesea un par, numit chiar „Sâmedru”. Focul era aprins la căderea serii, iar tot satul se strângea în jurul lui.
Tinerii săreau peste flăcări, convinși că astfel se feresc de boli și de rele. Copiii strigau și se jucau până când focul se stingea.
Cenușa rămasă nu era aruncată. Oamenii o luau acasă sau o împrăștiau pe câmp și în livezi, pentru rod bogat în anul următor.
Pentru mulți, Focul lui Sâmedru era și un mod de a-i pomeni pe cei plecați dintre noi. Lumina flăcărilor simboliza căldura pe care o trimiteau sufletelor.
Pomenirea morților și obiceiurile ciobanilor
Sâmbăta dinaintea Sfântului Dumitru este una dintre cele mai importante zile de pomenire. Este cunoscută sub numele de Moșii de toamnă.
În 2026, Moșii de toamnă cad sâmbătă, 24 octombrie. Credincioșii merg la biserică cu colivă, colaci, vin și lumânări pentru sufletele celor adormiți.
Tradiția spune că pomana dată acum ajunge la cei morți și le aduce liniște. Se împart mai ales oale sau căni cu apă, fructe și mâncare gătită.
Pentru ciobani, Sfântul Dumitru era ziua socotelilor. Turmele coborau de la munte, iar oile erau înapoiate proprietarilor.
Tot acum se încheiau învoielile dintre ciobani și stăpânii animalelor. Ciobanii își primeau plata pentru vară și se tocmeau pentru anul următor.
De aceea, în multe sate, Sâmedru era o zi de petrecere. După încheierea socotelilor, oamenii se adunau la mese bogate, cu mâncare și muzică.
Ce spune vremea de Sfântul Dumitru despre iarnă
Bătrânii erau atenți la vreme în ziua de 26 octombrie. Ei credeau că aceasta anunță cum va fi iarna.
Dacă de Sfântul Dumitru este cald și senin, iarna va fi lungă și grea. Dacă dimpotrivă e frig sau ninge, iarna va fi blândă.
Și ceața avea înțelesul ei. Dimineața cețoasă de Sâmedru ar vesti, potrivit credinței populare, o iarnă cu multă zăpadă.
În unele zone, fetele nemăritate încercau să-și afle ursitul în această noapte. Puneau busuioc sub pernă, sperând să-și vadă alesul în vis.
Este 26 octombrie zi liberă?
Nu. Sfântul Dumitru nu se află pe lista zilelor libere legale din România. În 2026, sărbătoarea cade luni, așa că este o zi lucrătoare obișnuită.
Cine își serbează onomastica
De Sfântul Dumitru își serbează ziua de nume cei care poartă numele Dumitru, Dumitrița, Dimitrie, Dumitra sau Demetra. Sărbătoresc și cei cu derivate precum Mitică, Mitruț, Dima ori Mitrică.
Este una dintre cele mai mari onomastici ale anului în România. Numele Dumitru se află de multă vreme printre cele mai răspândite nume masculine din țară.
Superstiție sau credință?
Trebuie spus că Biserica nu încurajează superstițiile. Preoții amintesc mereu că norocul nu depinde de un obiect împrumutat sau de o anumită acțiune.
Pentru credincioși, ziua este, înainte de toate, prilej de rugăciune și de mers la biserică. Tradițiile populare rămân însă parte din identitatea satului românesc și sunt păstrate cu drag în multe familii.
Indiferent dacă le respecți sau nu, obiceiurile de Sâmedru spun o poveste frumoasă. Ea vorbește despre trecerea de la vară la iarnă, despre familie și despre grija față de cei dragi.
