Ana Sasu
Indexarea pensiilor a ajuns în centrul unui proces care poate fi urmărit cu interes de milioane de pensionari din România. Casa Națională de Pensii Publice solicită respingerea acțiunii prin care Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului cere reluarea mecanismului de indexare. Procesul se află pe rolul Curții de Apel București, iar disputa se concentrează în această etapă inclusiv asupra unor aspecte procedurale.
FACIAS susține că a intervenit în instanță pentru protejarea intereselor pensionarilor afectați de menținerea valorii punctului de referință la același nivel. De cealaltă parte, Casa Națională de Pensii Publice a formulat apărări și solicită respingerea acțiunii.
Miza este una importantă, mai ales într-o perioadă în care costurile suportate de populație au crescut, iar pensionarii cu venituri mici resimt puternic diferențele de preț.
FACIAS afirmă că a depus inclusiv liste cu sute de pensionari care i-ar fi solicitat sprijinul. Organizația încearcă astfel să demonstreze existența unui interes concret pentru continuarea demersului.
Procesul nu înseamnă însă că pensionarii au câștigat deja dreptul la o majorare și nici că o anumită sumă urmează să fie virată automat. Instanța trebuie să analizeze cererea și argumentele prezentate de părți.
Casa de Pensii cere respingerea acțiunii privind indexarea pensiilor
Noua etapă a disputei privește răspunsul formulat de Casa Națională de Pensii Publice în procesul început în primăvara anului 2026.
Potrivit FACIAS, CNPP a invocat mai multe excepții procedurale.
Printre aspectele aflate în discuție se numără inclusiv calitatea fundației de a susține în instanță interesele pensionarilor și existența unui interes concret pentru promovarea unei asemenea acțiuni.
FACIAS contestă aceste argumente.
Fundația susține că obiectivele sale statutare includ apărarea drepturilor cetățenilor în relația cu autoritățile publice și că acest lucru îi permite să inițieze demersuri judiciare.
Pentru a-și întări poziția, organizația afirmă că a depus la dosar liste cu sute de pensionari care i-au cerut ajutorul.
Prin aceste documente, fundația încearcă să demonstreze că problema nu este una pur teoretică.
Pensionarii respectivi ar avea, potrivit argumentației FACIAS, un interes direct în reluarea mecanismului de indexare și în protejarea puterii lor de cumpărare.
Fundația solicită Curții de Apel București să respingă excepțiile ridicate de Casa Națională de Pensii Publice și să treacă la analizarea pe fond a solicitării referitoare la indexare.
Această diferență este importantă.
În actuala etapă, o parte a disputei se referă la probleme procedurale. Instanța trebuie să analizeze aceste chestiuni înainte sau în contextul examinării fondului, potrivit cadrului procedural aplicabil.
Pentru pensionari, esențial este să nu interpreteze existența procesului drept o decizie favorabilă deja pronunțată.
Nu există, în acest moment, o hotărâre prezentată ca definitivă prin care milioane de pensionari să primească automat bani suplimentari.
Există un litigiu în desfășurare și o organizație care încearcă să obțină analizarea pe fond a solicitării sale.
De unde a pornit procesul și ce solicită FACIAS
Demersul nu a început în octombrie.
FACIAS a anunțat pe 30 martie 2026 că a chemat Casa Națională de Pensii Publice în judecată.
Acțiunea fusese precedată de o plângere prealabilă adresată autorităților, anunțată în luna februarie.
Prin proces, organizația a solicitat obligarea CNPP să inițieze demersurile pentru indexarea anuală a valorii punctului de referință.
FACIAS a ridicat, de asemenea, problema sesizării Curții Constituționale în legătură cu înghețarea valorii punctului de referință.
Ulterior, organizația a anunțat că demersul beneficiază și de susținerea Federației Naționale „OMENIA” a Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor.
Problema centrală este modul în care mecanismul general de indexare prevăzut de legislația pensiilor se raportează la actele normative prin care valoarea punctului de referință a fost menținută la 81 de lei.
Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii conține mecanismul general de majorare anuală.
Conform articolului 84 alineatul (3), valoarea punctului de referință se majorează anual cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.
Pentru calcul sunt utilizați indicatorii definitivi comunicați de Institutul Național de Statistică.
Situația a fost însă modificată prin acte normative ulterioare.
Pentru anul 2025, valoarea punctului de referință a fost menținută la 81 de lei prin OUG nr. 156/2024.
Ulterior, Legea nr. 141/2025 a păstrat valoarea de 81 de lei și pentru anul 2026.
Aceeași lege stabilește aplicarea prevederilor referitoare la majorarea anuală începând cu anul 2027.
CNPP a indicat această dispoziție drept bază legală pentru menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei în anul 2026.
FACIAS contestă însă efectele acestei înghețări și urmărește, prin acțiunea sa, reluarea mecanismului de indexare.
De aici pornește disputa ajunsă în fața judecătorilor.
Ce reprezintă suma de 312 lei despre care vorbește FACIAS
Unul dintre cele mai importante elemente ale comunicării FACIAS privește efectele inflației asupra pensionarilor.
Organizația estimează că prețurile de consum au crescut cumulat cu aproximativ 15,6% între decembrie 2024 și septembrie 2026.
Pornind de la această estimare, fundația oferă un exemplu pentru o pensie de 2.000 de lei.
Potrivit calculului prezentat de FACIAS, pentru păstrarea unei puteri de cumpărare similare celei de la sfârșitul anului 2024, unei pensii de 2.000 de lei i-ar corespunde aproximativ 312 lei suplimentari lunar.
Acest lucru nu înseamnă că pensionarii cu pensii de 2.000 de lei vor primi 312 lei în plus.
Suma nu reprezintă o majorare aprobată de Guvern, de Parlament, de Casa de Pensii sau acordată deja printr-o hotărâre judecătorească.
Este un exemplu financiar utilizat de FACIAS pentru a ilustra efectul pe care scumpirile l-ar fi avut asupra puterii de cumpărare.
Diferența este esențială.
O persoană care primește o pensie de 2.000 de lei nu trebuie să se aștepte, pe baza acestui proces, la intrarea automată a 312 lei în cont.
Procesul trebuie să își urmeze cursul, iar instanța trebuie să se pronunțe asupra cererilor formulate.
Exemplul celor 312 lei arată însă dimensiunea problemei invocate de fundație.
Atunci când venitul rămâne la același nivel, iar prețurile cresc, aceeași sumă poate cumpăra mai puține produse și servicii.
Pentru pensionarii cu venituri reduse, această diferență poate fi resimțită puternic.
Cheltuielile cu alimentele, energia, întreținerea locuinței și alte necesități curente ocupă o parte importantă din bugetul lunar.
FACIAS utilizează tocmai acest argument pentru a susține necesitatea protejării puterii de cumpărare prin mecanismul de indexare.
Organizația mai arată că, din aproximativ 4,7 milioane de pensionari înregistrați în septembrie 2026, peste 3,6 milioane aveau pensii de cel mult 4.000 de lei.
Aceste cifre sunt invocate pentru a argumenta amploarea socială a problemei.
Ce se întâmplă cu pensiile în 2026 și ce spune legea pentru 2027
Pentru a înțelege procesul, trebuie făcută diferența între regula generală de indexare și măsurile adoptate ulterior pentru anii 2025 și 2026.
Regula generală din Legea nr. 360/2023 stabilește un mecanism anual.
Acesta ține cont de inflație și de evoluția reală a câștigului salarial mediu brut.
În practică, pentru 2025 și 2026 au intervenit însă acte normative care au menținut valoarea punctului de referință la 81 de lei.
Pentru pensionari, aceasta este realitatea juridică aflată în vigoare în prezent, în lipsa unei modificări sau a unei soluții judiciare care să producă efectele juridice corespunzătoare.
Legea nr. 141/2025 prevede aplicarea dispozițiilor privind majorarea anuală începând cu anul 2027.
Așadar, existența procesului FACIAS nu trebuie confundată cu mecanismul prevăzut pentru anul viitor.
Sunt două planuri care trebuie urmărite separat.
Pe de o parte există cadrul legislativ adoptat de autorități.
Pe de altă parte există contestarea în instanță a efectelor înghețării indexării.
O eventuală soluție judecătorească trebuie analizată exact în forma în care va fi pronunțată și în raport cu efectele juridice pe care le stabilește.
Până atunci, nu poate fi afirmat că pensionarii vor primi automat diferențe pentru perioada în care valoarea punctului de referință a rămas la 81 de lei.
Nici nu poate fi stabilită anticipat o sumă care ar urma să fie acordată fiecărui pensionar.
Valoarea unei pensii depinde de situația individuală, iar exemplul de 312 lei prezentat de FACIAS este doar un calcul privind puterea de cumpărare pentru o pensie ipotetică de 2.000 de lei.
Este importantă această precizare mai ales într-un context în care informațiile despre pensii sunt urmărite atent.
O formulare precum „pensionarii primesc 312 lei în plus” ar fi, în acest moment, incorectă.
Mai exact este să spunem că FACIAS estimează că, pentru o pensie rămasă la 2.000 de lei, aproximativ 312 lei ar reprezenta diferența necesară pentru compensarea creșterii cumulate a prețurilor de 15,6% pe care organizația o invocă pentru perioada decembrie 2024-septembrie 2026.
Ce urmează în procesul care îi privește pe pensionari
Următoarele etape depind de modul în care Curtea de Apel București va analiza dosarul.
FACIAS dorește ca excepțiile invocate de Casa Națională de Pensii Publice să fie respinse și ca instanța să examineze pe fond solicitarea privind indexarea.
CNPP, în schimb, a solicitat respingerea acțiunii și a formulat apărările sale procedurale.
Prin urmare, în acest moment nu există un câștigător al disputei.
Nu există nici o sumă care să poată fi considerată deja datorată tuturor pensionarilor ca urmare a acestui proces.
Pentru beneficiarii sistemului public de pensii, evoluția dosarului rămâne însă importantă.
Miza depășește situația unei singure persoane.
Discuția privește mecanismul de indexare și efectele menținerii valorii punctului de referință la același nivel în 2025 și 2026.
FACIAS încearcă să demonstreze inclusiv caracterul concret al interesului social, motiv pentru care a anunțat depunerea listelor cu sute de pensionari care i-au solicitat ajutorul.
Casa de Pensii își susține, la rândul său, poziția în cadrul procesului și invocă dispozițiile legale care au menținut punctul de referință la 81 de lei.
Judecătorii sunt cei care trebuie să analizeze argumentele juridice prezentate.
Până la o soluție relevantă a instanței, pensionarii trebuie să privească prudent informațiile referitoare la eventuale plăți retroactive sau sume suplimentare.
Faptul că o organizație solicită în instanță reluarea indexării nu echivalează cu recunoașterea automată a unui drept individual la o anumită sumă.
În același timp, procesul readuce în discuție o problemă importantă: modul în care pensiile își păstrează puterea de cumpărare atunci când prețurile cresc.
Pentru o persoană cu venituri ridicate, o diferență de câteva procente poate fi mai ușor de absorbit.
Pentru un pensionar care își împarte lunar venitul între hrană, medicamente, facturi și întreținerea locuinței, efectul poate fi mult mai vizibil.
De aceea, procesul început în primăvara anului 2026 este urmărit cu interes.
FACIAS cere continuarea judecății și analizarea pe fond a solicitării sale privind indexarea.
Casa Națională de Pensii Publice cere respingerea acțiunii și a formulat excepții procedurale.
Iar decizia asupra acestei dispute aparține instanței.
Până atunci, un lucru trebuie reținut clar: cei 312 lei despre care vorbește FACIAS nu sunt bani aprobați pentru pensionari. Ei reprezintă exemplul folosit de organizație pentru a ilustra cât ar fi necesar în plus unei pensii de 2.000 de lei pentru a compensa creșterea cumulată a prețurilor de 15,6% invocată pentru perioada analizată.
Pentru milioanele de pensionari, următoarele evoluții din dosar vor arăta dacă disputa trece de etapa procedurală și în ce mod va fi analizată pe fond problema indexării pensiilor.
Sursa foto: Arhivă
