Patru cutremure s-au produs în România în dimineața zilei de duminică, 1 noiembrie 2026, toate fiind înregistrate în zona seismică Vrancea. Seismele s-au succedat într-un interval de mai puțin de șase ore, iar cel mai puternic dintre ele a avut magnitudinea 3,6. Datele publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului arată că mișcările tectonice s-au produs la adâncimi diferite.
Activitatea seismică a fost intensă în primele ore ale zilei de duminică, 1 noiembrie. Patru cutremure au fost înregistrate în zona seismică Vrancea, între orele 00:46 și 06:33.
Magnitudinile acestora au fost cuprinse între 2,1 și 3,6. Cutremurele s-au produs la adâncimi situate între aproximativ 70 și 144 de kilometri.
Primul seism al zilei a fost înregistrat la ora 00:46:24. Acesta a avut magnitudinea 3,0 și s-a produs în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, la adâncimea de 69,9 kilometri.
Epicentrul a fost localizat la 35 de kilometri sud de Focșani și la 71 de kilometri sud de Buzău. Seismul s-a produs și la 74 de kilometri est de Sfântu Gheorghe și la 89 de kilometri est de Brașov.
Datele oficiale arată că acesta a fost un seism relativ slab. Totuși, a reprezentat doar începutul unei serii de mișcări tectonice înregistrate în următoarele ore.
Cel mai puternic cutremur a avut magnitudinea 3,6
La mai puțin de o oră după primul seism, aparatele au înregistrat o nouă mișcare tectonică. Aceasta a fost și cea mai puternică dintre cele patru produse în dimineața zilei de 1 noiembrie.
Cutremurul s-a produs la ora 01:35:30, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea. Magnitudinea calculată a fost de 3,6, iar adâncimea a fost de 124,4 kilometri.
Epicentrul s-a aflat la aproximativ 37 de kilometri sud de Focșani și 64 de kilometri sud de Buzău. Seismul s-a produs la 73 de kilometri est de Sfântu Gheorghe și la 85 de kilometri est de Brașov.
De asemenea, epicentrul a fost situat la aproximativ 94 de kilometri sud de Bârlad și 95 de kilometri sud de Bacău.
INCDFP a încadrat evenimentul drept un cutremur de adâncime intermediară. Datele oficiale indică o magnitudine locală de 3,6 și o adâncime de 124,4 kilometri.
Seria seismică nu s-a oprit însă aici. La mai puțin de o oră după cutremurul cu magnitudinea 3,6, un alt eveniment a fost detectat în aceeași regiune.
Al treilea seism s-a produs la ora 02:26:26 și a avut magnitudinea 2,1. Adâncimea la care a avut loc mișcarea tectonică a fost de 110,3 kilometri.
Epicentrul acestuia s-a aflat la 37 de kilometri sud de Focșani și la aproximativ 68 de kilometri sud de Buzău. Distanța față de Brașov a fost de aproximativ 87 de kilometri spre est.
Al patrulea cutremur s-a produs după ora 06:00
După cele trei cutremure produse în primele ore ale nopții, activitatea seismică a continuat în dimineața zilei de duminică.
Un al patrulea cutremur a fost înregistrat la ora 06:33:38. Acesta s-a produs în zona seismică Vrancea, județul Buzău, și a avut magnitudinea 2,5.
Seismul a avut loc la o adâncime considerabil mai mare, de 144,4 kilometri.
Potrivit datelor raportate de INCDFP, epicentrul s-a aflat la aproximativ 49 de kilometri sud de Buzău și la 57 de kilometri sud de Focșani. De asemenea, cutremurul s-a produs la aproximativ 70 de kilometri est de Brașov.
Astfel, în intervalul dintre 00:46 și 06:33, aparatele de monitorizare au detectat patru cutremure în zona Vrancea.
Succesiunea lor a atras atenția prin intervalul scurt în care s-au produs, însă magnitudinile au rămas reduse. Cel mai puternic eveniment al seriei a fost cel de la ora 01:35, cu magnitudinea 3,6.
Zona Vrancea este monitorizată permanent de specialiști. Rețeaua Seismică Națională înregistrează continuu mișcările terenului, iar datele sunt analizate de seismologii de serviciu.
Informațiile colectate permit stabilirea magnitudinii, adâncimii și localizării fiecărui eveniment. Ele sunt folosite atât pentru informarea populației și autorităților, cât și pentru cercetarea fenomenelor seismice.
Zona Vrancea rămâne atent monitorizată
Vrancea reprezintă principala regiune seismică a României, motiv pentru care fiecare eveniment produs aici este înregistrat și analizat de specialiști.
Cutremurele pot avea caracteristici diferite chiar dacă epicentrele sunt relativ apropiate. Adâncimea la care se produce un seism este una dintre variabilele importante urmărite de specialiști, alături de magnitudine și localizarea epicentrului.
În cazul seriei din dimineața zilei de 1 noiembrie, diferențele de adâncime au fost semnificative. Primul seism s-a produs la 69,9 kilometri, în timp ce ultimul a fost înregistrat la 144,4 kilometri.
Cel mai puternic dintre cele patru, cu magnitudinea 3,6, a avut loc la o adâncime de 124,4 kilometri.
Monitorizarea activității seismice din România este realizată permanent. Rețeaua națională folosește stații digitale care înregistrează mișcarea terenului, iar informațiile ajung la specialiști pentru analiză.
INCDFP precizează că obiectivul monitorizării este detectarea și localizarea cât mai rapidă a evenimentelor seismice produse pe teritoriul țării. Datele relevante sunt apoi transmise autorităților, structurilor pentru situații de urgență, presei și publicului.
În cazul unor evenimente mai puternice, informațiile obținute prin rețeaua seismică sunt importante inclusiv pentru evaluarea rapidă a zonelor în care mișcarea terenului ar fi putut avea efecte mai importante.
Seria din dimineața zilei de duminică a cuprins, așadar, patru seisme cu magnitudini de 3,0, 3,6, 2,1 și 2,5. Toate au fost localizate în zona seismică Vrancea, iar cel mai puternic eveniment s-a produs la ora 01:35:30.






















