Roxana
Pe rețelele sociale circulă de ani buni ideea că fiecare copil ucrainean din România ar primi 3.800 de lei pe lună de la stat. Legea spune altceva: copiii refugiaților primesc exact aceeași alocație ca orice copil român. Cifra vine dintr-o confuzie cu programul de cazare și hrană din primii ani ai războiului.
Informația că alocațiile copiilor ucraineni din România ar ajunge la 3.800 de lei pe lună continuă să circule online și să stârnească discuții aprinse. Mulți români sunt convinși că minorii refugiați primesc de peste zece ori mai mulți bani decât copiii lor.
Realitatea e diferită. Alocația de stat nu depinde de cetățenie, iar suma vehiculată pe internet provine din amestecarea mai multor forme de sprijin.
Subiectul a revenit în atenție după ce un utilizator Reddit a povestit că s-a certat cu o rudă convinsă că refugiații ucraineni primesc lunar mii de lei pentru fiecare copil. Analistul economic Adrian Negrescu a explicat ce sume se acordă de fapt.
Cât este alocația unui copil ucrainean din România
Copiii ucraineni care îndeplinesc condițiile legale primesc aceleași sume ca minorii români. Cetățenia nu contează la stabilirea alocației.
„Legea alocației de stat pentru copii se aplică tuturor copiilor care locuiesc legal în România împreună cu părinții, indiferent de cetățenie. Un copil ucrainean aflat sub protecție temporară primește aceeași sumă ca un copil român: 719 lei pe lună până la doi ani și 292 de lei pe lună între doi și 18 ani, respectiv 719 lei pentru copiii cu dizabilități. Sumele sunt înghețate la acest nivel și în 2026, pentru toți copiii, români sau ucraineni”, a precizat Adrian Negrescu.
Pe scurt:
- 719 lei pe lună pentru copiii de până la doi ani;
- 292 de lei pe lună pentru copiii între doi și 18 ani;
- 719 lei pe lună pentru copiii cu dizabilități.
Nu există, așadar, nicio alocație lunară de 3.800 de lei pentru copiii ucraineni.
Ajutorul pentru refugiați era pentru cazare și hrană, nu pentru copii
Ca să înțelegi de unde a pornit mitul, trebuie făcută diferența între alocația pentru copii și programele temporare prin care România i-a ajutat pe cei fugiți din calea războiului. Acestea din urmă acopereau cazarea și hrana.
„Separat, statul român a avut un program de sprijin pentru refugiați, legat de cazare și hrană, nu de copii. În forma lui din ultimii ani, o familie putea primi 2.000 de lei pe lună pentru cazare, iar o persoană singură 750 de lei, la care s-a adăugat o perioadă limitată o sumă pentru hrană”, explică analistul.
Între timp, regulile s-au schimbat. Autoritățile au introdus condiții suplimentare, legate de munca adulților și de înscrierea copiilor la școală.
„Ajutorul a fost redus treptat, iar în 2025 se mai acorda doar pentru trei luni, celor care lucrau sau erau înregistrați, ori sub formă de cazare pentru persoanele vulnerabile, de 500 de lei pentru o persoană singură și 1.500 de lei pentru o familie. Nu există și nu a existat nicio alocație de 3.800 de lei pentru un copil”, subliniază Adrian Negrescu.
Cum a apărut mitul celor 3.800 de lei
Principala sursă a confuziei pare să fie programul „50/20”, din perioada de început a războiului. Acesta deconta 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 de lei pe zi pentru hrană, pentru fiecare refugiat eligibil.
Atenție: banii pentru cazare mergeau în mare parte la cei care ofereau locuințele, nu erau dați automat fiecărui copil refugiat.
La o familie numeroasă, sumele adunate puteau părea foarte mari. Ulterior, cifrele au fost scoase din context și prezentate online ca alocația fiecărui copil.
„Cel mai probabil, confuzia vine din primii ani ai războiului. Programul cunoscut ca «50/20» deconta 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 de lei pe zi pentru hrană pentru fiecare refugiat. Banii mergeau în mare parte la românii care îi găzduiau, nu direct la refugiați. Pentru o familie cu mai mulți copii, sumele lunare adunate păreau mari, iar de aici până la mitul unei «alocații uriașe» pentru fiecare copil a fost doar un pas”, explică analistul.
Adrian Negrescu atrage atenția și asupra felului în care se răspândesc astfel de informații.
„Așa funcționează dezinformarea: pornește de la ceva real, scoate cifrele din context, le amestecă și le prezintă ca pe un privilegiu nedrept”, adaugă acesta.
Reacțiile de pe Reddit: „Nu am primit niciun ban în patru ani”
Discuția a strâns numeroase reacții. Mai mulți utilizatori au povestit că au întâlnit aceeași convingere în familie sau în discuții cu cunoscuți.
Unul dintre ei a relatat că a încercat să-i explice unui șofer de ride-sharing că poveștile despre privilegiile financiare ale refugiaților nu sunt adevărate. Discuția ar fi pornit de la o mașină cu numere de Ucraina și ar fi ajuns la presupusa alocație de mii de lei.
A intervenit și o persoană din Ucraina, stabilită în România, care a spus că nu a primit niciodată alocația despre care se vorbea.
„Pot să întreb unde pot solicita această alocație pentru copilul meu, având în vedere că nu am primit niciun ban în cei patru ani petrecuți în România? (…) Am muncit din greu în fiecare zi pentru a mă întreține pe mine și pe copilul meu, plătind taxe aici. M-am săturat de cei care cred că toți ucrainenii trăiesc pe spinarea românilor”, a scris aceasta.
Câți ucraineni au protecție temporară în România
Potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări publicate în septembrie 2026, la 31 august 2026 erau înregistrați în România 220.881 de cetățeni ucraineni beneficiari ai protecției temporare. În total, sistemul cuprindea 223.808 persoane, inclusiv cetățeni ai altor state.
Protecția temporară le dă celor fugiți din calea războiului drept de ședere în România, acces la piața muncii, la educație, la servicii medicale și la asistență socială, în condițiile prevăzute de lege. O alocație specială de 3.800 de lei pe lună pentru copii nu se află printre ele.
