O pană globală la Microsoft a blocat e-mailul și comunicarea internă pentru milioane de utilizatori, de la bănci din Hong Kong până la ministere din Tokyo. Compania spune că nu a fost un atac cibernetic, dar recunoaște că primele încercări de reparare nu au funcționat. Între timp, băncile își avertizează clienții că escrocii profită de haos.
Pană Microsoft fără precedent: milioane de oameni, fără Outlook și Teams. Ce spune compania despre cauză
Pana globală la Microsoft a început joi după-amiază, ora Americii, și s-a întins până vineri în Asia și Australia. Milioane de oameni au deschis laptopul de serviciu și au găsit același lucru: Outlook nu se încarcă, Teams nu se conectează, mesajele nu pleacă nicăieri.
Nu e vorba de electricitate. Becurile au mers, calculatoarele au pornit. Doar că serviciile de care depinde o bună parte din munca de birou de pe planetă au căzut aproape simultan, în zeci de țări.
În Statele Unite, unii angajați au plecat mai devreme acasă joi. Nu aveau cu ce să lucreze.
Cum s-a răspândit pana Microsoft în 74 de țări într-o oră
Viteza a fost cel mai șocant lucru. Potrivit platformei de monitorizare Downdetector, care adună sesizările utilizatorilor despre servicii online căzute, raportările au ajuns în 74 de țări și teritorii în aproximativ o oră.
Cifrele arată cum a trecut problema de la un fus orar la altul. În Regatul Unit, numărul sesizărilor a crescut de zece ori la ora 17:43. În India, aceeași explozie s-a produs la 23:21, ora locală. În Noua Zeelandă, la 6:55 dimineața.
Altfel spus, britanicii au simțit-o la final de program, indienii înainte de culcare, iar neozeelandezii la prima cafea.
Între 17:00 și 18:55, ora UTC, aproape trei din zece sesizări au venit din afara SUA. Semn că nu era o problemă americană care se scurgea încet spre restul lumii, ci o defecțiune cu adevărat globală.
Vineri, la 3:30 GMT, pana era descrisă drept extinsă și cu impact asupra a milioane de oameni.
Australia a început ziua fără e-mail: școli, instanțe și poliție afectate
Pentru australieni, momentul a fost cel mai prost cu putință. Vinerea a început direct cu sistemele picate.
Școlile, instanțele și serviciile guvernamentale au deschis porțile fără Outlook și fără celelalte aplicații de care depind zilnic. Unele școli nu au putut ține cursurile online programate. Firmele au rămas în situația absurdă de a nu putea tipări facturi.
Lista instituțiilor lovite include și nume care, de regulă, nu apar în astfel de știri: agenția australiană de informații și poliția federală.
Ministrul australian de Interne, Tony Burke, a vorbit despre situație într-o conferință de presă la Sydney. El a spus că firma i-a transmis că nu este vorba de un atac cibernetic. Și a făcut o comparație care a readus în memorie o zi pe care mulți ar vrea să o uite: defecțiunea CrowdStrike din 2024, „când o actualizare a mers prost”.
Atunci, o singură actualizare de software a blocat calculatoare din întreaga lume. Zboruri anulate, spitale perturbate, pierderi de miliarde de dolari.
Bănci blocate în Hong Kong, guvernul japonez întors la copii pe hârtie
În Hong Kong, centrul financiar al Asiei a funcționat cu frâna trasă. Angajați ai unor bănci mari, printre care Morgan Stanley și Goldman Sachs, au povestit că nu au putut accesa nici e-mailul, nici Teams, din momentul în care s-au logat dimineața și până la pauza de prânz.
O jumătate de zi de lucru, într-o bancă de investiții, fără comunicare internă.
Un bancher a estimat că sunt, probabil, milioane de mesaje blocate în așteptare. Când sistemele revin, toate acele e-mailuri trebuie să ajungă undeva, iar cineva trebuie să le citească.
În Japonia, imaginea a fost aproape de altă epocă. Secretarul-șef adjunct al Cabinetului, Masanao Ozaki, a declarat vineri, la o conferință de presă, că funcționarii au făcut copii fizice ale documentelor. Ministerele și agențiile guvernamentale nu au putut trimite e-mailuri în cea mai mare parte a zilei de lucru.
Una dintre cele mai digitalizate economii ale lumii a ajuns, pentru câteva ore, să se bazeze pe imprimantă și pe dosare.
În Filipine, Curtea Supremă a anunțat printr-o postare pe X că activitatea instanțelor este încetinită și că răspunsurile la e-mailuri pot întârzia. Pentru oamenii care așteaptă un termen sau o comunicare oficială, asta înseamnă încă o zi de incertitudine.
Ce spune Microsoft despre pană: „dezechilibre” de trafic și reparații care nu au mers
Compania a comunicat în etape, iar actualizările spun o poveste mai puțin liniștitoare decât ar fi vrut probabil Microsoft.
La 1:59 GMT, firma anunța că vede rezultate pozitive în repornirea infrastructurii afectate și în restabilirea disponibilității serverelor, dar doar izolat, nu peste tot.
La 3:13 GMT, tonul s-a schimbat. Microsoft a recunoscut că modificările aplicate pentru îmbunătățirea serviciului nu au dat rezultatul așteptat. Compania a explicat că identifică fluxuri de lucru alternative pentru a crește capacitatea, din cauza unor dezechilibre persistente în gestionarea traficului.
Pe înțelesul tuturor: serverele nu reușeau să împartă corect încărcarea, iar primele soluții nu au rezolvat problema.
Cauza tehnică exactă nu a fost detaliată public. Sursele disponibile nu explică ce anume a declanșat dezechilibrul de trafic.
Charles Lamanna, vicepreședinte executiv la Microsoft, responsabil de Copilot, Agents și Platform, a scris joi seara pe X că nu există „niciun indiciu” de activitate rău intenționată sau de atac cibernetic. El a promis că firma va oferi informații pe măsură ce le are.
Microsoft a exclus astfel varianta unui atac sau a unei breșe de securitate. Rămâne ipoteza unei probleme interne, de infrastructură.
Băncile avertizează: escrocii profită de pana Microsoft
Acolo unde apare haosul, apar și escrocii. Mai multe bănci au simțit nevoia să-și avertizeze clienții, pe măsură ce pana se prelungea.
Standard Chartered din Singapore le-a cerut clienților să fie vigilenți, explicând că o pană tehnologică de asemenea dimensiuni poate deschide noi oportunități pentru fraudă.
ING Australia a fost mai concretă. Banca a avertizat că escrocii ar putea suna oferind „ajutor” pentru problemele cu Microsoft. Înainte de a permite cuiva accesul la calculator sau la telefon, clienții trebuie să verifice numărul oficial de contact al firmei.
Bank of Queensland a mers pe aceeași linie: escrocii pot cere date personale sau parole de unică folosință. Recomandarea băncii este simplă. Dacă un apel pare suspect, se închide imediat.
Alte bănci au repetat regulile de bază, care merită reținute și în zilele fără pane. Nu deschideți linkuri și atașamente de la expeditori necunoscuți. Nu dați nimănui PIN-ul sau parolele. Raportați imediat orice tranzacție pe care nu o recunoașteți.
Un jurnalist specializat în tehnologie a atras atenția asupra unui detaliu mai puțin vizibil: sistemele care protejează companiile de atacurile prin e-mail nu funcționează nici ele în timpul penei. Iar efectele în lanț, a avertizat el, ar putea dura mult timp după ce serviciile revin.
De ce o pană la Microsoft lovește economia globală
Toby Murray, profesor de informatică la Universitatea din Melbourne, a explicat de ce o astfel de defecțiune contează mult mai mult decât pare la prima vedere.
Când o firmă de dimensiunea Microsoft are o pană majoră, productivitatea globală a companiilor poate scădea dramatic. Profesorul a descris pana drept extrem de răspândită, cu consecințe care depășesc cu mult imposibilitatea de a trimite și primi e-mailuri de serviciu.
Outlook și Teams nu mai sunt simple aplicații de birou. Pentru mediul de afaceri global, au devenit infrastructură critică, la fel de importantă ca rețeaua de electricitate sau internetul. Când cad, organizațiile nu mai reușesc nici măcar să răspundă la apelurile clienților.
Iar asta se vede în tot lanțul: o firmă care nu poate emite facturi nu încasează bani, o instanță care nu primește documente amână termene, un minister care nu poate trimite e-mailuri întârzie decizii.
Pana de vineri a arătat cât de mult depinde lumea de câteva servere administrate de o singură companie. La doi ani după CrowdStrike, lecția pare aceeași: un singur punct de eșec poate opri, pentru câteva ore, bănci, guverne și școli de pe mai multe continente.
Diferența e că, de data aceasta, nimeni nu a avut nevoie să fie atacat. Ajunge ca traficul să nu mai fie împărțit cum trebuie.






















