Cutremurul din România de azi-noapte i-a trezit pe mulți din somn cu inima cât un purice. Miercuri, 18 noiembrie, în jurul orei 02:48, un seism cu magnitudinea 5,7 s-a produs în zona Vrancea, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național pentru Fizica Pământului. A fost resimțit puternic în București, în Moldova și în sud-estul țării.
Mulți au sărit din pat și au fugit spre ușă. Unii au ajuns pe scara blocului. Un gest instinctiv, dar exact gestul care, acum aproape 50 de ani, l-a costat viața pe Toma Caragiu.
Ce s-a întâmplat la cutremurul de azi-noapte
Magnitudinea a fost revizuită de mai multe ori în primele ore, până la valoarea de 5,7. Pompierii au făcut verificări în județele Brăila, Buzău, Covasna, Galați, Iași, Neamț, Vrancea și Vaslui, precum și în București. Misiunile s-au încheiat fără pagube materiale raportate.
Au existat însă răniți. În Râmnicu Sărat, o femeie a fost lovită de mobilierul căzut peste ea. În județul Galați, o persoană s-a lovit la cap în timp ce alerga spre ușa de ieșire.
Tot în Galați, la 112 au ajuns nouă apeluri. Șapte ambulanțe au plecat la intervenții, mai ales pentru oameni care au făcut atacuri de panică, iar șase persoane au fost duse la spital.
Al doilea caz de rănire spune totul. Fuga în timpul cutremurului este, de multe ori, mai periculoasă decât cutremurul însuși.
Greșeala fatală pe care a făcut-o Toma Caragiu în 1977
Pe 4 martie 1977, la ora 21:22, România a fost lovită de cutremurul de 7,2 grade pe scara Richter. 56 de secunde care au schimbat istoria țării.
Toma Caragiu se afla atunci acasă, în blocul Colonadelor din București, împreună cu actorul și regizorul Alexandru Bocăneț. Cei doi tocmai sărbătoriseră terminarea filmului „Gloria nu cântă”, în care Caragiu avea rolul principal. Bocăneț se pregătea să plece, iar gazda îl conducea spre ieșire.
Când clădirea a început să se clatine, cei doi ar fi fugit pe scări. Scările au fost primele care s-au surpat. Apoi blocul s-a prăbușit până la etajul trei.
Nu au avut nicio șansă. Toma Caragiu avea doar 51 de ani.
Premoniția lui Toma Caragiu, cu două zile înainte de cutremur
Povestea are și un detaliu care dă fiori. Florian Pittiș își amintea, ani mai târziu, o discuție avută de Caragiu cu doar două zile înainte de tragedie.
Pe 2 martie 1977, actorul juca ultimul său spectacol, „Lungul drum al zilei către noapte”. În pauză, directorul adjunct al Teatrului Bulandra i-a vorbit despre un turneu în America.
Potrivit lui Pittiș, răspunsul lui Caragiu a fost: „Eu, cu avionul? Nu, lasă că-mi aranjez cu vaporul. Mi-a prezis cineva că o să mor într-o prăbuşire”.
Două zile mai târziu, a murit sub dărâmăturile unui bloc.
„Trăiește, e jos în subsol”. Bucureștenii nu au vrut să creadă
Vestea morții lui Toma Caragiu a fost greu de acceptat. Actorul jucase în 39 de filme și în zeci de roluri pe scena Teatrului Bulandra. Era, pur și simplu, actorul preferat al românilor.
Timp de aproape o săptămână, prin București au circulat zvonuri că ar fi în viață. Că ar fi fost găsit în subsol. Că ar fi vorbit cineva cu el la telefon. Că ar fi fost dus la spital.
Trupul lui a fost găsit abia în a șasea zi după cutremur. A fost înmormântat a doua zi, la Cimitirul Bellu.
În cutremurul din 1977 au murit aproape 1.600 de oameni, dintre care peste 1.390 numai în București. Printre ei, și alți oameni de cultură: Alexandru Bocăneț, scriitorul Alexandru Ivasiuc, poetul A.E. Baconsky sau cântăreața Doina Badea.
Ce trebuie să faci în timpul unui cutremur, ca să nu repeți greșeala
Lecția din 1977 rămâne valabilă și astăzi. Recomandările autorităților pentru situații de urgență sunt clare:
Nu fugi pe scări și nu folosi liftul cât timp pământul se mișcă. Casa scării este una dintre cele mai vulnerabile zone ale unei clădiri.
Rămâi unde ești și adăpostește-te sub o masă solidă, lângă un perete interior sau în cadrul unei uși, departe de ferestre, oglinzi și mobilier care poate cădea.
Protejează-ți capul și gâtul cu brațele sau cu o pernă.
Ieși din clădire abia după ce mișcarea seismică s-a oprit, cu calm, fără să alergi, și verifică dacă nu simți miros de gaz.
Azi-noapte, România a scăpat fără pagube. Dar imaginea oamenilor care au alergat spre ușă în plină noapte arată că, la aproape 50 de ani de la tragedia lui Toma Caragiu, instinctul de a fugi e încă mai puternic decât lecția.























