Peste 900 de clădiri din București sunt încadrate în primele două clase de risc seismic
Potrivit datelor din octombrie 2026, în evidențele Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) figurează 415 imobile încadrate în clasa RsI și aproximativ 490 în clasa RsII.
Alte aproximativ 1.450 de construcții sunt încadrate în categorii de urgență stabilite în anii ’90. Acestea necesită reevaluări, deoarece vechile clasificări nu corespund automat celor utilizate în prezent.
Problema riscului seismic este deosebit de importantă pentru locuitorii Capitalei, în contextul în care numeroase familii trăiesc în imobile construite în urmă cu mai multe decenii.
În cazul acestor construcții, trecerea timpului, intervențiile asupra structurii și degradarea materialelor reprezintă aspecte care trebuie analizate de specialiști.
Un apartament renovat recent, care beneficiază de finisaje moderne, nu oferă neapărat indicii relevante despre rezistența întregului imobil.
Siguranța unei clădiri trebuie analizată în raport cu structura sa de rezistență, nu doar cu aspectul interior sau exterior.
Din acest motiv, proprietarii sunt încurajați să se intereseze de istoricul tehnic al construcției. Acest lucru este important inclusiv pentru persoanele care intenționează să cumpere sau să închirieze o locuință.
Prețul avantajos, amplasarea într-o zonă centrală și suprafața generoasă a apartamentului nu ar trebui să fie singurele criterii luate în considerare, potrivit Playtech.
Cum verifici online riscul seismic al blocului în care locuiești
Bucureștenii care doresc să afle dacă imobilul lor a fost expertizat pot consulta platforma oficială a Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic.
Lista disponibilă pe platformă a fost actualizată la 6 octombrie 2026. Instituția pune la dispoziție și formulare pentru solicitarea informațiilor privind încadrarea unui imobil sau obținerea unei copii a expertizei tehnice.
Pentru verificarea unei clădiri, locatarii trebuie să urmeze câțiva pași simpli:
Să acceseze site-ul oficial al AMCCRS.
Să selecteze secțiunea „Listă imobile”.
Să caute adresa exactă a clădirii.
Să verifice anul construcției și data expertizei, dacă informațiile sunt disponibile.
Să identifice clasa de risc seismic atribuită imobilului.
Este important ca proprietarii să verifice cu atenție adresa, deoarece pe aceeași stradă pot exista clădiri cu caracteristici structurale diferite.
În cazul ansamblurilor rezidențiale mai mari, trebuie identificat cu exactitate corpul de clădire vizat de expertiză.
De asemenea, locatarii trebuie să acorde atenție datei la care a fost efectuată evaluarea tehnică. Un raport întocmit în urmă cu mai multe decenii poate necesita actualizare, în funcție de situația construcției.
Absența unui bloc de pe lista oficială nu reprezintă o garanție că imobilul este sigur. Este posibil ca vulnerabilitatea construcției să nu fi fost evaluată până în prezent.
În această situație, proprietarii pot solicita informații suplimentare asociației de proprietari sau autorităților locale.
Asociația poate deține documente referitoare la construcția blocului, intervențiile efectuate și eventualele expertize realizate anterior.
Pentru persoanele care locuiesc în chirie, aceste informații pot fi solicitate și proprietarului apartamentului.
Ce înseamnă fiecare clasă de risc seismic și care sunt diferențele
Legislația din România prevede patru clase de risc seismic. Acestea reflectă comportamentul estimat al construcțiilor în cazul producerii unui cutremur de proiectare.
Conform Legii nr. 212/2022 privind reducerea riscului seismic al clădirilor, clasificarea se realizează astfel:
| Clasa de risc seismic | Ce reprezintă |
|---|---|
| RsI | Clădiri susceptibile de prăbușire parțială sau totală. |
| RsII | Clădiri care pot suferi avarii structurale majore, prăbușirea fiind considerată puțin probabilă. |
| RsIII | Clădiri care pot suferi avarii moderate, cu posibile consecințe asupra siguranței ocupanților. |
| RsIV | Clădiri cu un comportament seismic estimat similar construcțiilor proiectate conform reglementărilor tehnice actuale. |
Încadrarea în clasa RsI indică o vulnerabilitate deosebit de serioasă. În cazul acestor construcții, intervențiile pentru reducerea riscului seismic au o importanță majoră.
Totuși, nici imobilele încadrate în clasa RsII nu trebuie considerate lipsite de pericol. Avariile structurale importante pot pune în pericol persoanele aflate în interiorul acestora.
O altă confuzie frecventă este cea dintre magnitudinea unui cutremur și clasa de risc seismic a unei clădiri.
Clasa de risc nu indică o magnitudine exactă la care imobilul se va prăbuși sau va suferi avarii. Comportamentul construcției depinde de mai mulți factori, inclusiv de caracteristicile mișcării seismice și de particularitățile structurale.
Prin urmare, faptul că un bloc a rezistat unui cutremur anterior nu demonstrează că acesta va rezista fără probleme unui eveniment seismic mai puternic.
Nici încadrarea în clasa RsIV nu trebuie interpretată drept o garanție absolută împotriva oricăror pagube.
Scopul măsurilor de protecție seismică este reducerea vulnerabilității construcțiilor și protejarea vieții persoanelor aflate în interior.
Peste 20.000 de clădiri din Capitală ar putea prezenta vulnerabilități
Dimensiunea reală a problemei ar putea depăși considerabil numărul construcțiilor deja expertizate.
În octombrie 2026, Răzvan Munteanu, directorul AMCCRS, a făcut referire la o estimare a Băncii Mondiale privind peste 20.000 de imobile potențial vulnerabile din București.
La nivel național, în iulie 2026, Ministerul Dezvoltării semnala lipsa unei evidențe integrate a construcțiilor expertizate. La acel moment, 3.724 de clădiri beneficiaseră de evaluări vizuale rapide, conform sursei citate.
Estimarea privind cele peste 20.000 de clădiri nu trebuie confundată cu numărul imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic.
Identificarea unei vulnerabilități potențiale reprezintă un punct de plecare pentru investigații suplimentare. Stabilirea gravității acesteia necesită o analiză individuală.
Există diferențe importante între evaluarea vizuală rapidă și expertiza tehnică a unei construcții.
Prima procedură contribuie la identificarea imobilelor care necesită atenție prioritară. Expertiza tehnică presupune însă o analiză aprofundată, efectuată de specialiști atestați.
Legea prevede responsabilități pentru proprietari și asociațiile de proprietari în privința monitorizării degradărilor și expertizării construcțiilor atunci când sunt identificate vulnerabilități.
Pentru locatarii blocurilor neexpertizate, discutarea situației în cadrul asociației de proprietari poate reprezenta un prim pas important.
Aceștia pot solicita informații despre documentația existentă, eventualele probleme structurale semnalate și posibilitatea realizării unei expertize.
Amânarea verificărilor din cauza temerilor privind scăderea valorii apartamentelor nu rezolvă problemele tehnice ale construcției.
Cunoașterea situației reale permite proprietarilor să ia decizii informate și să analizeze posibilitățile de intervenție.
Sunt periculoase toate blocurile construite înainte de cutremurul din 1977?
Anul construcției este unul dintre primele detalii pe care românii le verifică atunci când intenționează să cumpere un apartament.
Cutremurul din 4 martie 1977 reprezintă un reper important în istoria proiectării construcțiilor din România. Cu toate acestea, simpla raportare la acest an nu este suficientă pentru stabilirea siguranței unui imobil.
O construcție veche, consolidată corespunzător, poate avea caracteristici diferite față de o clădire similară asupra căreia nu au fost efectuate intervenții.
În același timp, blocurile construite după 1977 nu trebuie considerate automat lipsite de vulnerabilități.
Calitatea execuției, respectarea proiectului inițial, întreținerea construcției și modificările efectuate ulterior sunt aspecte relevante pentru siguranța structurală.
O atenție deosebită trebuie acordată lucrărilor de amenajare care presupun intervenții asupra elementelor de rezistență. Acestea nu trebuie realizate fără respectarea cerințelor legale și tehnice.
De asemenea, proprietarii trebuie să înțeleagă diferența dintre reabilitarea termică și consolidarea structurală.
Izolarea fațadei, schimbarea ferestrelor și modernizarea instalațiilor pot îmbunătăți confortul locatarilor. Aceste lucrări nu demonstrează însă că structura de rezistență a fost consolidată.
În cazul cumpărării unui apartament, este recomandată verificarea documentelor tehnice înainte de semnarea contractului. O expertiză existentă poate oferi informații relevante despre starea imobilului și măsurile necesare.
Locatarii care observă degradări noi după un cutremur trebuie să solicite evaluarea acestora de către specialiști. În cazul unui pericol imediat, trebuie să contacteze serviciile de urgență.
Lipsa bulinei roșii de pe fațada blocului, aspectul îngrijit al apartamentului sau faptul că imobilul a trecut prin alte cutremure nu constituie dovezi suficiente privind siguranța construcției.
Pentru stabilirea oficială a clasei de risc seismic, elementul decisiv rămâne expertiza tehnică realizată de un specialist atestat.






















