Românii fără venituri ar putea fi obligați să plătească asigurarea de sănătate
Larisa Mezinu-Bălan, reprezentanta conducerii CNAS, a vorbit în cadrul conferinței Health.forum despre necesitatea introducerii unor mecanisme obligatorii de plată a contribuțiilor la sănătate.
Potrivit datelor prezentate în cadrul evenimentului, aproximativ 15% din populația României nu beneficiază de statutul de asigurat. Mai mult, 99% dintre persoanele neasigurate au vârsta sub 60 de ani.
În acest context, conducerea instituției consideră că actualul mecanism de contribuție voluntară pentru persoanele fără venituri ar trebui reconsiderat.
„Trebuie să extindem baza contributorilor”, a declarat Larisa Mezinu-Bălan.
Propunerea vizează persoanele care nu realizează venituri și care nu beneficiază de scutirile prevăzute de legislație.
Introducerea unei asemenea obligații ar reprezenta o schimbare importantă pentru cetățenii care, până acum, puteau opta pentru plata contribuției, potrivit RTV.
Deocamdată, declarațiile reprezentantei CNAS nu echivalează cu adoptarea unei măsuri legislative. Nu a fost anunțată nici suma pe care aceste persoane ar putea fi obligate să o achite.
Pentru introducerea unei noi obligații fiscale ar fi necesară modificarea cadrului legislativ. Autoritățile ar trebui să stabilească inclusiv condițiile de plată și eventualele excepții.
Ce s-ar putea schimba pentru persoanele care nu realizează venituri
În prezent, persoanele fără venituri care nu beneficiază de asigurare prin alte mecanisme pot opta pentru plata contribuției la sănătate.
Transformarea acestei opțiuni într-o obligație ar putea avea consecințe semnificative asupra bugetelor unor familii. Una dintre principalele probleme rămâne capacitatea efectivă de plată a persoanelor care nu dispun de resurse financiare proprii.
Lipsa veniturilor nu înseamnă neapărat că o persoană evită în mod intenționat plata contribuțiilor. Există situații în care cetățenii nu lucrează temporar, îngrijesc membri ai familiei sau întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă.
Introducerea unei contribuții obligatorii ar trebui să țină cont de astfel de situații.
Dacă propunerea va fi transformată într-un proiect legislativ, autoritățile vor trebui să clarifice modalitatea de calcul a contribuției, termenele de plată și condițiile în care aceasta poate fi achitată.
De asemenea, va trebui stabilit ce se întâmplă în cazul persoanelor care nu își permit să plătească asigurarea medicală.
O eventuală extindere a bazei de contribuabili nu garantează automat încasarea unor venituri suplimentare la nivelul estimat. Rezultatele vor depinde inclusiv de capacitatea financiară a persoanelor vizate.
Ce servicii medicale primesc românii care nu sunt asigurați
Persoanele care nu dețin calitatea de asigurat beneficiază în prezent de un pachet minimal de servicii medicale. Acesta include intervențiile pentru urgențele medico-chirurgicale, anumite servicii preventive și monitorizarea sarcinii.
Pachetul minimal nu trebuie confundat cu pachetul de bază destinat persoanelor asigurate.
Diferențele dintre cele două categorii de servicii devin importante atunci când pacienții au nevoie de investigații suplimentare, consultații sau tratamente care nu sunt incluse în pachetul minimal.
Extinderea numărului de persoane asigurate ar putea contribui la îmbunătățirea accesului la servicii medicale. Totuși, acest obiectiv trebuie analizat și din perspectiva accesibilității contribuției.
Pentru o persoană care nu dispune de venituri, introducerea unei obligații fiscale poate reprezenta o dificultate financiară considerabilă.
Un aspect care ar trebui clarificat înaintea adoptării unei eventuale măsuri este momentul dobândirii calității de asigurat.
De asemenea, trebuie stabilit dacă persoanele care acumulează datorii la plata contribuției vor continua să beneficieze de întregul pachet de servicii medicale.
Aceste detalii sunt importante atât pentru pacienți, cât și pentru furnizorii de servicii medicale.
Ce se întâmplă cu contribuția la sănătate plătită de pensionari
În cadrul aceluiași eveniment, Larisa Mezinu-Bălan a atras atenția și asupra contribuției la sănătate reținute din pensii.
Măsura introdusă în august 2025, prin Legea nr. 141/2025, se aplică părții din pensie care depășește pragul de 3.000 de lei.
Actualele prevederi stabilesc că această măsură expiră la 31 decembrie 2027. În lipsa unei modificări legislative, pensionarii nu vor mai achita această contribuție din veniturile din pensii începând cu 2028.
Conducerea CNAS consideră că autoritățile trebuie să analizeze din timp impactul expirării acestei măsuri asupra bugetului sistemului medical.
O eventuală prelungire a perioadei de aplicare a contribuției ar avea însă nevoie de o decizie legislativă.
Pentru pensionari, diferența dintre o propunere discutată public și o măsură adoptată este esențială.
În acest moment, declarațiile reprezentantei CNAS nu înseamnă că termenul de aplicare a contribuției a fost deja prelungit.
Orice modificare a regimului fiscal aplicabil pensiilor trebuie analizată și din perspectiva impactului asupra puterii de cumpărare a persoanelor vârstnice.
Cheltuielile cu medicamentele, utilitățile și alimentele reprezintă o parte importantă din bugetul multor pensionari.
CNAS caută soluții pentru finanțarea sistemului de sănătate
Aproape jumătate din populația României contribuie în prezent la fondul de sănătate, potrivit informațiilor prezentate în cadrul conferinței.
În anul 2026, CNAS nu a mai beneficiat de subvenții pentru echilibrare de la bugetul de stat. Totodată, termenul de achitare a facturilor către furnizori și farmacii a fost redus la 60 de zile, comparativ cu intervalul anterior de 90-94 de zile.
Finanțarea sistemului medical rămâne una dintre principalele provocări ale autorităților. Resursele disponibile trebuie să acopere cheltuielile pentru tratamente, medicamente, investigații și servicii spitalicești.
Extinderea numărului de contribuabili reprezintă una dintre soluțiile propuse de conducerea CNAS. Alte aspecte importante sunt eficientizarea cheltuielilor și utilizarea transparentă a fondurilor disponibile.
Creșterea veniturilor sistemului medical trebuie analizată în raport cu efectele asupra populației. Introducerea unor noi obligații de plată ar putea afecta în special persoanele aflate în situații economice dificile.
Deocamdată, românii fără venituri nu au o nouă obligație de plată ca urmare a declarațiilor făcute de reprezentanta CNAS.
Rămâne de văzut dacă autoritățile vor transforma propunerea într-un proiect legislativ pentru anul 2027 și ce categorii de cetățeni vor beneficia de eventuale excepții.






















