Redactia.ro

De ce unii au primit alertă de 6, alții de 6,5, iar INFP a anunțat 5,7. Cum funcționează, de fapt, alerta Google

Cutremur

La cutremurul din noaptea de marți spre miercuri, telefoanele cu Android au anunțat un seism mult mai puternic decât cel măsurat oficial. Unii au văzut pe ecran 6, alții 6,5, iar dimineață institutul de specialitate a comunicat 5,7. Explicația ține de felul în care funcționează cele două sisteme și de viteza cu care trebuie dată o alertă.

De ce unii au primit alertă de 6, alții de 6,5, iar INFP a anunțat 5,7. Cum funcționează, de fapt, alerta Google

Diferența dintre alerta Google și datele INFP a fost primul subiect de discuție al dimineții de miercuri. Cutremurul s-a produs pe 18 noiembrie 2026, la ora 2:48:55, în zona seismică Vrancea, iar pe ecranele telefoanelor cu Android a apărut o magnitudine care a speriat pe toată lumea: 6,5.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a comunicat o cu totul altă valoare. Potrivit INFP, seismul a avut magnitudinea 5,7 pe scara Richter, s-a produs la o adâncime de 120,8 kilometri, iar intensitatea macroseismică la epicentru a fost VI.

Diferența de aproape o unitate nu e deloc mică.

Pe scara Richter, fiecare treaptă înseamnă un cutremur de aproximativ 30 de ori mai puternic din punctul de vedere al energiei eliberate. Un seism de 6,5 ar fi fost, așadar, de câteva zeci de ori mai puternic decât cel care s-a produs în realitate.

Unii au văzut 6, alții 6,5

Confuzia a fost amplificată de faptul că nu toți românii au primit aceeași valoare. O parte dintre utilizatori au povestit că alerta le-a afișat o magnitudine de 6. Alții au văzut 6,5. Iar unii nu au primit nicio notificare.

Pe grupurile de bloc și pe rețelele sociale, oamenii și-au comparat dimineață capturile de ecran și s-au întrebat cine a avut dreptate.

Răspunsul scurt: nimeni nu a mințit. Sistemele lucrează diferit, cu instrumente diferite și cu obiective diferite.

Cum funcționează alerta Google pe telefoanele Android

Android Earthquake Alerts este un serviciu gratuit, integrat în sistemul de operare Android. Funcționează în România din februarie 2022.

Sistemul folosește accelerometrele din telefoane, adică senzorii care rotesc ecranul când întorci telefonul pe orizontală. Aceiași senzori pot detecta și vibrațiile produse de un cutremur.

Datele provenite de la un număr mare de dispozitive sunt prelucrate automat. Dacă mai multe telefoane din aceeași zonă înregistrează în același timp mișcări de tip seismic, serverele Google concluzionează că e vorba de un cutremur și estimează rapid epicentrul și magnitudinea.

Apoi pleacă alertele către utilizatorii aflați mai departe, înainte ca undele puternice să ajungă la ei.

Totul se întâmplă în câteva secunde. Iar aici e cheia diferenței.

De ce estimarea Google a fost mai mare

Specialiștii INFP explică faptul că accelerometrele din telefoane au capacități mai reduse decât echipamentele seismice specializate. Un telefon e gândit să numere pași și să rotească ecranul, nu să măsoare cu precizie undele unui cutremur produs la 120 de kilometri sub pământ.

În plus, alerta trebuie trimisă foarte repede, pe baza primelor date disponibile. Cu cât sistemul așteaptă mai mult ca să fie mai precis, cu atât rămâne mai puțin timp de avertizare pentru oameni.

Sistemele de avertizare timpurie aleg, practic, viteza în locul preciziei. Estimările inițiale ale magnitudinii se pot schimba pe măsură ce sosesc mai multe date.

Acesta ar putea fi și motivul pentru care oameni diferiți au văzut valori diferite. O estimare făcută în primele secunde, pe baza unor date mai puține, poate fi actualizată câteva momente mai târziu. Iar alertele trimise în valuri succesive pot afișa, astfel, cifre diferite.

Cum lucrează INFP

Institutul pentru Fizica Pământului folosește o cu totul altă rețea. Datele vin de la Rețeaua Seismică Națională, formată din stații specializate, amplasate în toată țara.

Și INFP face, la început, o estimare automată. Aceasta se bazează pe o parte dintre stații și apare imediat după cutremur. Ulterior, specialiștii o revizuiesc manual, folosind datele de la toate stațiile care au înregistrat seismul.

În cazul cutremurului de miercuri, estimarea automată inițială a INFP a fost de 5,6. După reevaluare, valoarea a fost ajustată la 5,7.

Diferența dintre cele două etape a fost, așadar, de doar o zecime. Diferența dintre INFP și alerta Google a fost de până la opt zecimi.

INFP atrage atenția că valorile transmise imediat după un cutremur pot fi diferite de cele calculate ulterior, pe baza unor date mai complete. De aceea, institutul recomandă ca populația să verifice parametrii actualizați ai cutremurului din sursele oficiale.

De ce nu toată lumea a primit alertă

Nu toți posesorii de telefoane au primit notificarea. Explicațiile sunt mai multe.

Alerta Google ajunge doar pe telefoanele cu Android. Posesorii de iPhone nu primesc aceste avertizări, pentru că serviciul nu rulează pe iOS.

Pe Android, funcția trebuie să fie activă. De obicei e pornită implicit, dar poate fi dezactivată din setări. Pe multe modele, opțiunea se găsește în Setări, la secțiunea Securitate și Urgență, sub numele Alertă cutremur.

Telefonul trebuie să aibă locația activată și conexiune la internet, prin Wi-Fi sau date mobile. Alerta nu circulă prin semnalul GSM clasic.

Mai e un detaliu. Sistemul trimite două tipuri de alerte. Pentru zguduituri estimate ca ușoare, apare o notificare discretă. Pentru cutremurele mai puternice, alerta sună tare și acoperă tot ecranul. Tipul de alertă depinde de cât de puternic se estimează că va fi resimțit seismul în locul unde se află utilizatorul. Așa se explică de ce unii au fost treziți de un sunet strident, iar alții au găsit dimineață doar o notificare pe ecran.

De ce oamenii au simțit diferit același cutremur

Dincolo de cifrele de pe telefon, mulți au observat că au trăit cutremurul complet diferit față de rude sau vecini. INFP explică faptul că intensitatea resimțită nu depinde doar de magnitudine.

Adâncimea contează enorm. Cutremurele intermediare din Vrancea, produse la adâncimi între 60 și 200 de kilometri, pot fi simțite pe suprafețe foarte mari, uneori la sute de kilometri de epicentru.

Distanța și tipul de teren contează și ele. Energia se propagă inegal, iar geologia locală poate amplifica mișcarea în anumite zone, chiar și în unele aflate departe. Sedimentele moi tind să amplifice vibrațiile, în timp ce terenul stâncos le atenuează.

Clădirea și etajul fac diferența. Înălțimea, structura și rigiditatea unei clădiri influențează felul în care aceasta răspunde la cutremur. Etajele superioare oscilează mai mult, așa că oamenii de acolo simt mișcarea mai puternic.

Ora a contat și ea. Cutremurul s-a produs noaptea, când zgomotul de fond e redus și majoritatea oamenilor se odihnesc. În astfel de condiții, vibrațiile sunt mult mai ușor de observat decât ziua, în plin trafic.

Ce pot și ce nu pot face sistemele de avertizare

Episodul de miercuri a readus în discuție o confuzie frecventă. Sistemele de avertizare timpurie nu prezic cutremurele.

Ele identifică un seism după ce acesta a început, pe baza primelor date disponibile. Scopul lor principal este să detecteze rapid cutremurul și să trimită alerta înainte ca undele potențial distructive să ajungă într-o anumită zonă.

Câștigul se măsoară în secunde. Dar acele secunde pot fi suficiente cât să te ridici din pat, să te îndepărtezi de ferestre sau să te adăpostești lângă un perete rezistent.

Pentru acest scop, o magnitudine estimată puțin mai mare nu e o problemă gravă. Mai periculos ar fi fost invers: un cutremur puternic anunțat ca fiind slab.

Fără RO-Alert, din nou

Ca după fiecare cutremur resimțit, mulți s-au întrebat și de ce nu au primit mesaj RO-Alert. Autoritățile au precizat că cele două sisteme sunt complet diferite, iar RO-Alert nu oferă avertizare anticipată pentru cutremure.

Șeful DSU, Raed Arafat, a explicat că un mesaj trimis cu câteva secunde înainte de seism poate provoca panică, iar după cutremurul de miercuri nu a fost nevoie de o alertă, pentru că efectele nu au necesitat-o.

Bilanțul nopții a arătat cât de reală e problema panicii. Șase persoane au ajuns la spital, cinci dintre ele cu atacuri de panică, iar a șasea s-a rănit ușor în timp ce încerca să iasă din casă.

Ce trebuie să reții după cutremurul de miercuri

Alerta de pe telefon e utilă, dar e o estimare rapidă, nu o măsurătoare oficială. Valoarea corectă vine de la INFP, de obicei la câteva minute după cutremur, și poate fi actualizată ulterior.

Dacă telefonul sună, nu te opri să citești cifra de pe ecran. Adăpostește-te, protejează-ți capul și gâtul, stai departe de ferestre și nu fugi pe scări.

Abia după ce totul s-a oprit merită verificat cât de puternic a fost, de fapt, cutremurul. Iar acolo, sursa oficială rămâne INFP.

adsmedia.ro - Ad Network
Motocoasa Electrica Cu Acumulator
Cantar Smart Cu Aplicatie
Lampa Solara LED SIKS Cu Telecomanda
Lanterna de cap LED SIKS, Profesionala, Incarcare USB
Ghirlanda Luminoasa Decorativa SIKS
Feliator multifunctional EDAR® manual, 8 setari de grosime, alb/gri
Etichete: