Ce să porți în buzunar de Ovidenie, ca să ai spor în toate. Cele cinci lucruri mărunte pe care le țineau bătrânii la ei pe 21 noiembrie
Ce să porți în buzunar de Ovidenie e o întrebare pe care și-o puneau, odinioară, gospodinele din satele românești chiar din seara de ajun. Sâmbătă, 21 noiembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, zi cu cruce roșie în calendar. Iar tradiția populară spune că lucrurile pe care le ai la tine în această zi îți aduc spor tot anul.
Nu e vorba de amulete scumpe.
E vorba de lucruri pe care le ai deja prin casă.
De ce se crede că Ovidenia aduce spor
Ovidenia cade la jumătatea Postului Crăciunului și era, pentru țăranii de altădată, momentul în care se încheiau socotelile toamnei. Recolta era strânsă, vinul nou se gusta pentru prima dată, iar iarna bătea la ușă. Ce începeai acum, credeau bătrânii, ținea până la anul.
De aici obiceiul de a purta la tine, în ziua sărbătorii, câteva lucruri care să „cheme” belșugul în casă și în buzunar.
1. Un bănuț, pentru spor la bani
Cel mai cunoscut obicei e bănuțul. Tradiția spune că o monedă purtată în buzunar sau în portofel în ziua de Ovidenie, fără să fie cheltuită, aduce bani în casă tot anul.
Bătrânii preferau un ban de argint. Azi, merge orice monedă curată. Cine a pus aseară bănuțul în apa de spălat, lângă icoană, îl poate șterge dimineață și îl poate purta toată ziua. Regula e una singură: banul acela nu se cheltuie și nu se dă nimănui, nici măcar de pomană.
2. Un fir de busuioc sfințit, pentru sănătate și protecție
Busuiocul e planta casei românești și apare la aproape toate marile sărbători. De Ovidenie, femeile puneau un fir de busuioc sfințit în buzunarul hainei sau în batistă, pentru sănătate și ca să fie ferite de vorbele rele și de deochi.
Atenție: busuiocul sfințit nu se aruncă la gunoi când se usucă. Se pune la icoană, se arde sau se îngroapă într-un loc curat.
3. Câteva boabe de grâu, pentru belșug în casă
Grâul înseamnă pâine, iar pâinea înseamnă casă îndestulată. În unele zone, gospodinele puneau în buzunar trei sau nouă boabe de grâu în ziua de Ovidenie, „ca să nu lipsească pâinea de pe masă”.
Boabele nu se aruncă după sărbătoare. Tradiția spune că se dau la păsări sau se amestecă, primăvara, în sămânța pentru grădină.
4. O iconiță a Maicii Domnului, pentru liniște sufletească
Pentru că sărbătoarea e închinată Maicii Domnului, mulți credincioși poartă la ei, în această zi, o iconiță mică sau o cruciuliță primită de la biserică. Nu ca talisman, ci ca aducere aminte.
Bătrânele spuneau că cine are la el chipul Maicii Domnului de Ovidenie e mai liniștit, mai răbdător și se ceartă mai greu cu cei din jur.
5. O bucată de colac sau de prescură, pentru drum bun
Cine merge sâmbătă la biserică primește de multe ori o bucățică de anafură sau de colac. În unele sate se obișnuia ca o fărâmă de colac, învelită într-un șervețel, să fie ținută în buzunar până seara, pentru drum bun și pentru ca toate treburile începute să meargă ușor.
Ce nu e bine să ai în buzunar de Ovidenie
Tradiția are și interdicții. De Ovidenie nu e bine să ai buzunarele goale, spun bătrânii, pentru că „așa rămân tot anul”. Nu se împrumută bani în această zi și nu se dau din casă lucruri de valoare. Iar dacă găsești bani pe jos, nu se iau, ca să nu iei cu ei și necazurile altcuiva.
Ce spune Biserica
Merită spus deschis: niciunul dintre aceste obiceiuri nu ține de rânduiala Bisericii. Sunt credințe ale satului, păstrate din generație în generație. Preoții amintesc că sporul nu stă într-o monedă sau într-un fir de busuioc, ci în rugăciune, în muncă cinstită și în pacea din casă.
Cel mai potrivit mod de a cinsti Ovidenia rămâne participarea la Sfânta Liturghie de sâmbătă dimineață. Pentru că ne aflăm în Postul Crăciunului, ziua are dezlegare la pește.
Iar bănuțul din buzunar, dacă e tot acolo la anul pe vremea asta, va fi măcar dovada că ai trecut un an întreg fără să ajungi la ultimul ban.






















